Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât de rău stăm cu bugetul după 3 luni, dincolo de propagandă: mai puțin TVA colectat, și mai multe cheltuieli cu aparatul bugetar

Tanczos Barna - guvern

Foto: Inquam Photos / George Călin

M-am uitat pe structura execuției bugetare pe primul trimestru și sumarizez următoarele:

  • ce se colectează dinspre economie

- venituri curente +10.4%, dintre care: impozitul pe profit, impozitele pe proprietate, accizele sunt peste acest ritm de 10%, însă cea mai mare problemă rămâne la..... la ce?

La TVA: s-a colectat cu 3% mai puțin față de primul trimestru al anului trecut, în loc să se strângă cu 10% mai mult, cât ar fi indicat ritmul economiei. Diferența asta înseamnă vreo 3 miliarde de RON, nu știu dacă e temporară, sau așa cum spunea cineva „sunt și mai mulți bani lăsați hoților, care fură TVA-ul".

Asta vom vedea în următoarele luni.

Oricum, o notă proastă și pentru actualul ministru de Finanțe la acest capitol, ministru despre care am o părere mai bună decât despre ultimii doi.

Deci colectezi cu 3% mai puțin și vorbești în spațiul public de creșterea TVA-ului la 21%. 

Mergând mai departe:

- contribuțiile la pilon I pensii sunt în linie cu acel +10% vs anul trecut,

- sumele intrate pe relația cu Uniunea Europeana (adică și fonduri europene clasice, dar și PNRR-ul) sunt mai mici cu 3.1 miliarde de RON vs trimestrul I 2025.

De aici rezultă în mare parte faptul că veniturile totale încasate de stat sunt doar +6.9%

  •  categoriile majore de cheltuieli:

- cheltuielile cu personalul bugetar: +15,3% . Abia s-a reușit stagnarea plăților lunare la nivelurile din noiembrie-decembrie 2024, dar nu s-a dat afară mai nimic.

Însă s-a apărut pe la TV că se restructurează treburile, s-a ieșit cu pancarte pe holuri, asta da. 

- bunuri și servicii - aici am observat o diminuare a creșterii (+2.7%), cam singurul semn bun pe cheltuieli

- dobânzile în primul trimestru au fost cu 4.9 miliarde de RON mai mari an/an (+64%), de parcă nu știam... Asta e pentru cei care susțin în continuare că suntem bine, că avem o datorie publică/ PIB încă mică, în comparație cu alte țări.

- asistență socială (pensii pilon I, șomaj și alte indemnizații) +12%, să zicem ok, adică bine că nu e mai mult, după boom-ul nesustenabil din toamna trecută.

- cheltuielile cu investițiile, dacă le adunăm pe cele cu finanțare europeană + cele de la buget sunt aproape în aceeași sumă cu anul anterior. 

Aici stagnare, dar nu zic neapărat că e un semn rău, că prea vedeam investiții aiurea (orașe mici cu câte două stadioane, de exemplu).

Per total când tragem linie, deficitul pe primul trimestru este cu 7.8 mld lei mai mare (43.7 miliarde RON vs 35.9 miliarde RON).

Dacă ar fi colectat TVA-ul măcar în ritmul creșterii PIB nominal, adică și acei +3 miliarde RON pe care nu îi văd acum, am fi avut deficit cam 2% din PIB după primele 3 luni, în loc de 2.3%.

Nu cu mult mai bine, dar oricum, mai credibil pentru a scădea deficitul vs PIB.

Deocamdată, demersul nu este credibil.

Sau nici n-a început, probabil începe peste două luni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Curiozitatea m-a făcut să accesez pagina ANAF cu obligațiile fiscale restante ale persoanelor juridice, la sfârșitul trim I-2025.
    https://www.anaf.ro/restante/index.xhtml
    Sunt 41632 de contribuabili restanțieri. Deschizând numai primele două pagini ale imensei liste, se poate constata că 10 din 30 sunt în faliment iar 7 din 30 sunt în insolvență. Adică, mai mult de jumătate nu sunt în măsură să-și plătească dările către stat. În mare parte acestea sunt urmările nefaste ale ordonanței trenuleț. Dacă onor guvernanții mai adaugă extra-poveri, lista restanțierilor se va mări substanțial iar TVA-ul încasat va fi în continuă scădere. Până termină Ciolacu să ia meditații la economie, poate ar trebui niște economiști responsabili să ajusteze măsurile fiscale care par că nu au efectul scontat.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    „Sumarizez” și eu, domnule Tudorescu. La mine în sat toate taxele și impozitele locale adunate de la trăitorii comunei ajung pentru trei luni de salariu al amploiaților din primărie.

    Curată eficiență: la o populație de 1500 de săteni (pe listele electorale sunt mai mulți, ca să aibă comuna 9 consilieri) sunt angajați cu acte în regulă 17 funcționari.

    Că altfel nu merge treaba...



    • Like 2
    • @ Francisc
      ....după care ar putea să-și caute ceva de lucru. De lucru, nu serviciu.
      • Like 0
    • @ Dan Filip
      Francisc check icon
      Bănățeanul de rând îi spune vecinului care merge la lucru „spor la treabă”. Angajații statului își „urează” între ei serviciu ușor. Asta dacă vin la „serviciu”...

      Nu vă mint, domnule Filip. Sunt vecin cu Centrul de Informare Turistică din sat, unde sunt angajați doi „agenți de turism” pe care nu i-a văzut nimeni la slujbă...
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult