foto: Elvenphoto / Alamy / Profimedia
Când ne simțim singuri, ce înseamnă asta mai exact? La nivel psihic un sentiment, o emoție, un abur rău pe care îl simțim în cap și în stomac tot timpul. La nivel fizic, o apăsare constantă pe piept care pe unii îi face să ofteze des, fără cauze aparente, iar la alții greutatea asta se așază pe umeri. O stare în care ne simțim izolați de ceilalți sau una în care simțim că nu avem nici o conexiune cu ceilalți. Ceva care ne face să dăm vina pe alții sau pe noi și care, poate, nu are legătură cu a fi fizic singur.
În ce împrejurări se poate manifesta această singurătate? Ți s-a întâmplat să fii lângă persoana iubită și să te te simți fooarte singur? Să simți că nu ești acolo, că nu e acolo, că nu te înțelege? Sau că părinții habar nu au prin ce stare emoțională treci? Sau prietena de o viață care bate câmpii că „o să fie bine”? Acest fel de singurătate este una de tip emoțional și pe termen lung duce la ruperi de relații, la izolare și pierderea prietenilor. Să ne gândim că noi simțim asta, nu cei din jurul nostru, deci noi avem de înțeles ce se întâmplă cu noi, noi avem de găsit soluții.
Mai este un fel de singurătate - cea socială. Pur și simplu oamenii nu reușesc să-și facă sau să mențină prietenii, relații, joburi pe care să le cultive cu consecvență. Și tipul ăsta de singurătate vine cu o mare vină pe care cel aflat în această situație și-o atribuie și de aici cercul vicios al retragerii, blamării celorlalți, izolării. Și tipul ăsta de singurătate este tot legat de comportamentul și acțiunea celui care simte acest fel de singurătate. Acest tip de singurătate este accentuat de „antidotul” mincinos al rețelelor sociale - crezi că dacă stai 5 ore pe zi cu ochii în telefon și te uiți la viețile altora (culmea, toate par mai bune ca a ta, așa o fi?) participi într-un fel și tu, nu mai ești așa singur... ce amăgire uriașă... știi și tu când vine seara și ai nisip în ochi de la cât te-ai plimbat prin alte vieți că ești singur și mai nefericit decât de dimineață. Cei din jur nu ne pot ajuta dacă noi nu vrem. Nu poți cere să fii iubită și apreciată dacă nu te iubești sau nu dai doi bani pe tine. Doare foarte tare acest tip de singurătate și nu ieșim ușor din ea - e nevoie de efort propriu și de oameni în jur care să te iubească necondiționat.
Un alt tip de singurătate este cea tranzitorie și are legătură cu schimbări de viață obiective - ne-am mutat în alt cartier, oraș, țară, am schimbat jobul, partenerul. Această stare de singurătate este intensă, dar de scurtă durată pentru că omul țese noua sa rețea - interacțiuni, relații, descoperiri - din prima zi a schimbării. Omul își face propriul loc oriunde este, mai bine sau mai rău, după putință și noroc. Acest tip de singurătate este cel benign și nu lasă de obicei urme.
Cea mai grea este singurătatea cronică - emoțională și socială la un loc - și care durează. Aici cauzele pot fi mai profunde și omul are nevoie de ajutor profesional psihologic. Din păcate, pare că toată lumea merge la psiholog și de la vârste din ce în ce mai mici, în orice caz procentul tinerilor care apelează la psihologi a crescut de la 12% la 18% din 2019 în 2022. În America, spre exemplu, (unde datele există) (2) foarte multă lume ia antidepresive. Privind în jur vezi din ce în ce mai puține fețe vesele, deci administrarea medicației în masă (ascultați la coadă la farmacie câtă lume cere antidepresive) ajută oare? Nu sunt deloc convinsă de asta. Cred însă că singurătatea, depresia sau anxietatea sunt probleme reale ale societății pe care prea ușor le lăsăm doar pe seama terapiei și medicamentelor.
Japonezii au înțeles că singurătatea afectează societatea pentru că oamenii nu pot trăi singuri. Au creat deci în 2021 un Minister al Singurătății(*). Inițial pentru a combate efectele pandemiei. Femeile par cele mai afectate(**) într-o țară care se confruntă demult cu fenomene de izolare extremă. Pe lingă grupurile de lucru create pentru a investiga impactul singurătății, au mers chiar mai departe, aducând tehnologia în ajutor. A fost creat astfel robotul care ține companie. Există numere verzi la care oamenii exasperați de singurătate pot apela - asta avem și în România (HUB Helpline sau programul Fundației Principesa Margareta)- și mai ales organizarea de programe cu activități care să implice acțiuni de reconectare socială, în special pentru grupurile vulnerabile. Asta face bine și voluntarilor, dar mai ales celor care se simt singuri. Sunt și la noi câteva programe de acest fel dar, este nevoie de mult mai mult efort - mai ales din partea celor care ar trebui să realizeze importanța combaterii singurătății pentru societatea în ansamblu.
Conectarea cu natura este un element fundamental în lupta împotriva singurătății. La fel cum este și un stil de viață echilibrat - nutriție, mișcare, somn. Mecanismele sunt foarte simple: exercițiile fizice (inclusiv cele simple și ieftine ca mersul pe jos zilnic) eliberează endorfine care reduc stresul și anxietatea. O dietă bogată în nutrienți oferă organismului arme de luptă împotriva dezechilibrelor mentale și previne bolile cronice ce se pot asocia singurătății. Gestionarea stresului prin practici de tip meditație sau respirație poate ajuta la alungarea acelei greutăți de pe piept. Lucruri simple, pași mici, la îndemâna tuturor.
Singurătatea cronică nu poate fi combătută decât prin acțiune și ajutor. Pare ușor de spus dar lumea de azi condiționează pături largi de oameni la singurătate - economică, socială și pare un fenomen pe care trebuie să îl combatem activ, fiecare dintre noi pentru noi și pentru cei din jur.
(*) În februarie 2021 Primul Ministru Yoshihide Suga a creat Ministerul Singurătății și l-a numit pe Tetsushi Sakamoto conducătorul acestei organizații.
(**) Studiu al Societății Americane de Psihologie pe un eșantion de 18-34 ani comparație 2019 cu 2022
Acest articol despre singurătate este realizat cu sprijinul Kozel, promotor al conexiunilor reale și susținător al comunităților locale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.