Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României

Una dintre cele mai mari probleme ale României pe termen lung este scăderea demografică. Până în 2050, fără o schimbare a politicilor demografice, populația României va ajunge la 14,5 milioane de locuitori, după cum indică un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU). 

În 1960 România avea o populație de 18 milioane de locuitori și a ajuns la 23,2 de milioane în 1990, o creștere de 26%. O contribuție a avut intervenția brutală în familie a autorităților din 1966, din dorința de a avea o proiecție demografică pozitivă, într-un orizont de timp, și care a dus la apariția Generației Decrețeilor.

Potrivit unui raport la nivel european, citat de Agerpres, România va avea în următoarele decenii cea mai mare scădere a grupei de persoane apte de muncă (20-64 de ani) din UE, de 38,5%. Astfel, România va pierde până în 2060 5,261 milioane de persoane din această categorie de vârstă, de la 13,768 milioane în 2010 la 8,507 milioane de persoane în 2060.

Comparativ, Irlanda va avea cea mai mare creștere a numărului de persoane apte de muncă, de 25%.

Schimbările demografice ar urma să aibă consecințe substanțiale asupra finanțelor publice în UE. Pe baza actualelor politici, cheltuielile cu persoanele în vârstă (pensii, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) sunt proiectate să se majoreze cu 4,1%, până la circa 29% din PIB până în 2060.

În prezent, populația stabilă a României este de 19,3 milioane de locuitori. Cauzele declinului sunt mai multe. Migrația externă consistentă la persoanele cu vârsta între 25 și 45 de ani este una dintre ele. A doua cauză ține de faptul că familiile de români au tot mai puțini copii. În anii '90, majoritatea femeilor făceau primul copil între vârstele de 19 -25 de ani, iar numărul de nou-născuți era de 750 la 1000 de femei. În prezent cele mai multe femei devin mame după 27 de ani, iar numărul de nou născuți a ajuns la 300 de copii la mia de femei, potrivit statisticilor INS.

Specialiștii atrag atenția că problema mare nu este atât prăbușirea demografică, cât schimbarea radicală a structurii populației pe vârste. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 ani și peste depâșind cu 210.000 de persoane populația tânără de 0-14 ani (3,485 milioane de persoane față de 3,275 milioane de persoane).

Vârsta medie a populației a fost la 1 ianuarie de 40,9 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2015, potrivit INS. (Grafic: Evoluția numărului de nou-născuți, căsătorii, decese și divorțuri, rate la mia de locuitori. Sursa: INS).


În absența unor politici pro-natalitate, care să încurajeze familiile să facă mai mulți copii, nu peste mult timp vor trebui tot mai mulți bani pentru a susține sistemele de pensii.

Ce soluții propun autoritățile. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru: Pe lângă consolidarea sistemului de pensii, este nevoie de un pachet integrat pro natalitate și pro familie

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, admite că autoritățile trebuie să fie mai atente la situația demografică și adaugă că Guvernul a adoptat mai multe măsuri menite să contracareze această tendință si să răspundă direct la provocarea demografică.

Trebuie să fim din ce în ce mai preocupați cu privire la situația demografică și la sustenabilitatea sistemului de pensii. Anul acesta, din păcate, nu a fost un an în care să consolidăm sistemul de pensii, ci, din contră, am văzut o serie întreagă de devieri prin pensii de serviciu și alte acte normative adoptate în Parlament. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat mai multe măsuri menite să contracareze această tendință si să răspundă direct la provocarea demografică. Unele din aceste măsuri le găsim în Pachetul național anti-sărăcie, unde avem un accent special pus pe problema de natalitate în zonele de marginalizare socială, care a fost tratată prioritar în această abordare”, a declarat pentru Republica.ro ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pîslaru spune că măsurile din Pachet care vizează natalitatea sunt atât de natură medicală, pentru că vizează toate serviciile care sunt menite să reducă mortalitatea infantilă și să asigure screeninguri medicale și toate elementele suport pentru mame, cât și de natură educațională și suport, care să creeze un confort mai mare în ceea ce privește reconcilierea între viața familială și viața profesională.

Cu alte cuvinte, în viziunea noastră, unul din factorii cheie care induc natalitatea nu constă numai în beneficiile financiare care se acordă la nașterea unui copil, ci în cadrul pe care îl creăm pentru ca persoanele active, inclusiv cele din grupurile vulnerabile, care ar avea de luat aceste decizii, să poată să se simtă protejate și să aibă oportunități pentru a se reintegra ulterior în viața profesională”, spune oficialul de la Ministerul Muncii.

Dragoș Pîslaru admite că „măsurile în acest moment sunt încă adoptate fără a exista o coordonare perfectă între ele”.

Ceea ce este absolut necesar în perioada următoare este ca, pe lângă consolidarea sistemului de pensii, să avem un pachet integrat pro natalitate și pro familie, care, la fel ca în asistența socială, să nu fie centrat doar pe beneficii sociale, ci pe servicii care sunt puse la dispoziția familiilor care au intenția de a face copii, pentru ca ele să se simtă protejate și să ia această decizie fără să le afecteze viața personală și cea profesională”, a adăugat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Într-un interviu acordat Republica.ro, Mihai Coca-Cozma, director general Metropolitan Life Pensii, a arătat că scăderea demografică reprezintă una dintre cele mai mari provocări, iar primul pas ar fi ca cei care decid să recunoască faptul că au această problemă.

Ei sunt într-o fază de negare, care e firească în managementul schimbării. Întâi îți spui că treaba aia nu se întâmplă, că nu e adevărat. E o problemă demografică, iar ea are două fațete la fel de importante. Una este scăderea a numărului de oameni care vor trăi în România, dar conform studiilor făcute de Națiunile Unite, în 2040, numărul celor care au peste 60 de ani se va dubla”, a arătat Mihai Coca-Cozma, director general Metropolitan Life Pensii.

Directorul general Metropolitan Life Pensii a explicat că potrivit unui studiu Expert Forum dacă sistemul de pensii pilonul II continuă așa cum este acum și va evolua de la 5,1% la 6%, o persoană care iese la pensie în 2040 va câștiga din pilonul I și II doar 45% din venitul pe care îl avea înainte.

Dacă în ultima zi de muncă ai 100 de lei, în prima zi de pensie ai 45 de lei. Deci va trebui să te descurci cu mai puțin de jumătate din bani, ceea ce este un sport destul de dificil. Chiar dacă reușești să crești rata de ocupare a forței de muncă, rata de înlocuire e aceeași, tot 45%. (...) Dacă statul decide să naționalizeze pilonul II, venitul tău la înlocuire va fi de maxim 24%. Va fi aproape imposibil să te descurci și cu asta se luptă și pensionarii din ziua de azi, pentru că rata de înlocuire din acest moment la pensionare este de 30-35% și de aia sunt toate problemele care sunt acum la pensionare. Pilonul I îți va da din ce în ce mai puțini bani, pilonul II îți asigură un venit în vederea pensionării, dar mai este încă jumate pentru care trebuie să găsești o soluție”, a punctat Mihai Coca-Cozma.

Până în 2060, populația UE cu vârsta de cel puțin 65 de ani va crește consistent, cu aproape 100%, de la 87,5 milioane în 2010 la 152,6 milioane în 2060. Astfel, procentul persoanelor de cel puțin 65 de ani din totalul populației ar urma să crească de la 17% la 30%, în timp ce procentul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani (apte de muncă) va scădea de la 67% la 56%. Mai mult, numărul persoanelor de 80 de ani și peste ar urma să crească cu aproape 300%, de la 23,7 milioane în 2010 la 62,4 milioane în 2060.

În UE, speranța de viață este proiectată să înregistreze o creștere de circa 8 ani în deceniile care vin, de la 76,7 ani în 2010 la 84,6 ani în 2060. România avea în 2010 una din cele mai scăzute speranțe de viață — de 70 de ani pentru bărbați și de 77,5 ani pentru femei. Speranța de viață a bărbaților din țara noastră este proiectată să crească la 81,8 ani în 2060, iar a femeilor — la 86,7 ani.

Cifrele care dau dureri de cap responsabililor la nivel european țin de raportul de dependență. În traducere, câte persoane active vor fi pe câmpul muncii și vor asigura fondurile necesare pensiilor pentru persoanele de peste 65 de ani. Acest raport va crește, conform estimărilor, de la 26% la 52,5% în UE pentru perioada 2010-2060. Uniunea Europeană va trece de la patru la două persoane active pentru fiecare persoană de peste 65 de ani retrase din câmpul muncii. O creștere mai mică a acestui raport va fi în Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, în timp ce Polonia, Slovacia, România și Letonia vor avea o creștere de cel puțin 40% până în 2060.

Prognoza pentru România

Un raport întocmit de Mihai Șeitan, Mihaela Arteni și Adriana Nedu pentru Comisia Națională de Prognoză (Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii) scoate la iveală faptul că în România, numărul total de pensionari din sistemul de asigurări sociale (incluzând pensionarii din toate structurile de pensionare de tip public) a crescut de la circa 3,58 milioane de persoane în 1990 la circa 5,66 milioane de persoane în 2010 (cu 58%).

În acelaşi timp, numărul de contribuabili la sistemul public de pensii a scăzut de la 7,997 milioane de persoane în 1990 la 4,238 milioane de persoane în 2010 (cu 47%).

Acest fenomen a condus la reducerea ratei de dependenţă a sistemului de pensii, în perioada analizată, de circa 3,7 ori. 

Una din concluziile lucrării realizate de Mihai Șeitan, Mihaela Arteni și Adriana Nedu pentru Comisia Națională de Prognoză este că rata de dependenţă economică efectivă a vârstnicilor în România este prognozată să crească de la circa 32% în 2010 la circa 109% în 2060, o deteriorare greu de susţinut financiar, susțin autorii studiului.


Articolul face parte din cadrul campaniei România asigurată, sprijinită de Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane de clienți în aproape 50 de țări. În România, Metropolitan Life activează de mai bine de 17 ani și are 2 milioane de clienți.

Dacă aveți întrebări, dacă vreți să aflați care sunt criteriile după care să faceți cele mai bune alegeri, publicați-le la finalul fiecărui articol, în secțiunea de dezbateri. Nu trebuie decât să vă logați cu emailul sau cu contul de social media. Puteți, de asemenea, să ne scrieți și pe adresa redacția@republica.ro. Mesajele voastre pot genera subiecte, tematici sau chiar texte și analize în campania România asigurată.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca ar trebui sa ne gândim la cum sprijinim familiile cu copii nu numai prin prisma financiara, dar și a grijei pe care le-o arătam. Concret: la trecerea frontierei mi s-a refuzat trecerea cu prioritate, deși aveam în mașină 3 copii de 0.5, 2 și 4 ani. Mi s-a spus ca în conformitate cu legislația europeana aceasta ar însemna că îi discriminează pe ceilalți cetățeni din cele 20 de mașini din fata mea. Vi se pare ok?
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Nu suntem singura ţară cu această problema. Am înţeles că Germania e cam pe muche la acest capitol. Dacă treaba asta se suprapune şi peste o criză economică atunci problema e albastră.
    • Like 1
  • pai sa verificam chestiile astea in documentele tov NICOLAE CEAUSESCU *ROMANIA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIETATII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE* si ala tot vizionar :)
    • Like 0
  • Marea majoritate a generației născută după 1965 nu va avea dreptul la nici o pensie, pentru că nu va strânge cei 15 ani de vechime în muncă. Sau, dacă vor avea cei 15 ani, nu îi vor avea pe cei 35, deci se vor trezi cu pensia sever amputată. O să vedeți ce tragedii și ce drame se vor înregistra peste 10-15 ani, când le-o veni sorocul și își vor da seama ce (nu) îi așteaptă la bătrânețe. Pentru că majoritatea au muncit la negru: ori prin străinătate, ori pe aici.

    Cei născuți în intervalul 1955-1965 (deci care aveau 24-34 de ani la revoluție) au mai apucat să lucreze sub Ceaușescu câțiva ani, or mai fi lucrat și după, până să fie concediați, așa că e posibil să fi adunat cei 15 ani vechime, dar cu siguranță mulți nu vor reuși să-i adune pe toți 35.

    Problema sustenabilității sistemului de pensii, așadar, nu e așa de gravă în perspectiva anilor ce vor veni dacă se vor menține actualele reguli. La un moment dat vor dispărea toți pensionarii CAP și cu cei care au adunat vechime completă în sistemul socialist. Problema e că vom avea generații întregi de bătrâni săraci care se vor trezi că, spre deosebire de părinții lor, nu vor fi acumulat nimic la bătrânețe. Vor fi atât de săraci încât nici nu ne închipuim, azi, ce înseamnă „pensionar sărac”. Și majoritatea vor fi constrânși să muncească până la moarte.
    • Like 1
    • @ Lucian Sarbu
      daca vor putea si daca vor gasi de munca ! in rest cam de acord desi munca la negru tinde sa fie inlocuita cu cea la gri adica le face un contract dar cel mai mic posibil (2h/zi). concluzia tot saracie lucie la pensie !
      • Like 0
    • @ Lucian Sarbu
      clar, trebuie sa ne intoarcem in comunism ca sa avem de toate : locuri de munca, pensii, frig, foame, goi si imputiti ... clar fericirea nu sta la vila si in mertan, sta in garsoniera si autobuz !
      • Like 0


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult