„Dacă ieși la pensie în 2040, vei câștiga din pilonul I și II doar 45% din venitul pe care îl aveai înainte” - Mihai Coca-Cozma, director general Metropolitan Life Pensii

Piața pensiilor private este un barometru al stării economiei românești, spune Mihai Coca-Cozma, director general Metropolitan Life Pensii. Creșterea economică s-a văzut, astfel, în prima jumătate a acestui an, în felul în care a crescut contribuția medie pentru un angajat, de la 115 lei la 124 de lei. 

În paralel însă, a existat o altă tendință, una îngrijorătoare: a crescut numărul „conturilor goale”, acele conturi în care, într-o anumită lună, nu se virează nicio contribuție. Ceea ce înseamnă că numărul persoanelor care primesc salariu pe contract de muncă a scăzut.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Mihai Coca-Cozma vorbește despre piața pensiilor private din România, despre efectul scăderii demografice asupra bătrâneții generației active astăzi, despre câți bani vor încasa pensionarii anului 2040, dar și despre soluțiile pe care o persoană le are la dispoziție pentru a-și asigura o viață decentă la pensie. 

Potrivit calculelor, cineva care va ieși la pensie în anul 2040 va lua, din pilonul I și pilonul II, în prima lui zi de pensionare doar 45% din cât obișnuia să câștige pe vremea când era în activitate.

Redăm mai jos interviul integral.

Despre piața de pensii din România. Ne apropiem de trimestrul 4 din 2016. Aveți date cu privire la evoluția pieței pe prima jumătate a acestui an? Creșterea economică este una însemnată, de aproape 6%. Cât din această evoluție se vede în piața pensiilor private sau administrate privat?

Din punctul meu de vedere, piața pensiilor private este un barometru extrem de sensibil și extrem de exact asupra evoluției pieței forței de muncă din România. În acest moment, piața pensiilor private are 6,7 milioane de participanți, sunt toți cei care au avut carte de muncă cel puțin o dată și, de aceea, noi simțim extrem de bine orice creștere salarială, la nivelul forței de muncă din România, orice scădere salarială, orice creștere economică, orice scădere economică. De asemenea, simțim foarte bine și fluctuațiile din forța de muncă apărute din diferite motive, de la migrație la munca sezonieră. În acest moment, total active la nivelul industriei, este o cifră importantă, sunt 28,5 miliarde de lei. Deci în contul celor 6,7 milioane de români se află 28,5 miliarde de lei. Ăștia sunt bani care au fost acumulați în conturile individuale are participanților. Noi, de-a lungul timpului, am primit de la stat prin contribuția pe care fiecare dintre participanți o primește, 23,4 miliarde de lei. Restul de cinci miliarde sunt profitul, pe care noi, administratorii la nivelul întregii industrii, am reușit să le obținem pentru participanții noștri. Și asta se datorează faptului că piața de pensii private este o piață extrem de solidă, extrem de puternică, extrem de concurențială și care, an de an, și-a dezvoltat capacitatea. Principalul obiectiv pe care l-am avut, să creăm o piață stabilă și sigură, l-am obținut și nu au fost niciun fel de scandaluri sau falimente cum sunt în alte industrii. Piața pensiilor private este o piață extrem de solidă și extrem de puternică. În ceea ce privește rezultatul investițional, dacă prima contribuție, prima valoare a unității de fond, valoarea cu care se înmulțește numărul de unități dintr-un cont era de 10 lei la începerea sistemului, în 2008, acum ea a crescut de 114 ori.

Ce ne puteți spune despre prima jumătate a acestui an?

Am vrut, prin răspunsul meu anterior, să dau câteva mesaje referitoare la soliditatea și modul în care evolează piața și chiar am vrut să punctez faptul că noi ne uităm pe termen foarte lung la piața pensiilor private. Dvs. vă uitați pe șase luni, eu mă uit pe opt ani. Pensia se acumulează încet și sigur. Referitor la ultimele șase luni, aș putea să punctez și un lucru pozitiv, dar și un lucru negativ. Este clar că, față de începutul anului, contribuția medie pe un cont a crescut. Dacă la începutul anului era undeva la 115 lei, o contribuție medie pe care un participant mediu o primește, în iulie a fost de 124 de lei. 

Este clar că, pe medie, oamenii ăștia primesc mai mult pe cartea de muncă. Deci lucrul ăsta s-a simțit. Și e un lucru pozitiv, pentru că cu cât contribuția pe care ei o primesc în cont e mai mare, cu atât și acumularea în vederea pensionării e mai mare. Pentru că în pensiile private sunt două mari componente care contribuie în vederea pensionării: prima este câți bani primești de la stat în contul tău individual, dar și rezultatul investițional: cât reușesc eu să îți obțin ca dobândă. Dar baza e cea mai importantă: cu cât primești bani lună de lună, cumulat cu rezultatul meu investițional, se acumulează o sumă destul de interesantă. Vestea mai puțin bună este că totuși numărul de conturi goale a crescut. 

Când zic conturi goale mă refer la faptul că, lună de lună, nu toți cei 6,7 milioane de participanți primesc o contribuție în cont. Numărul de conturi goale este reprezentat de cei care în luna respectivă nu au primit nicio contribuție în cont. Și am observat că, dacă atunci când am început sistemul, în 2008, procentul de conturi goale era undeva între 23 și 25%, acum e 40%. Și chiar a crescut puțin de la începutul anului. Ceea ce înseamnă că există un trend negativ în ceea ce-i privește pe cei care primesc bani pe carte de muncă. Poate să fie un trend general negativ, dar poate să fie și un trend sezonier. Adică pe lunile de vară numărul celor care contribuie să scadă. 

Așadar, vestea bună este că e clar că această creștere economică a adus mai mulți bani în buzunarul oamenilor și, automat, în conturile lor de pensii private, dar, în același timp, numărul celor care primesc bani pe carte de muncă are un trend nu prea bun. 40% este un număr destul de mare al celor care nu primesc contribuție.

Cum stau lucrurile în ceea ce privește Metropolitan Life?

Mie îmi place întotdeauna să spun că atunci când piața a fost lansată și lumea s-a înrolat, vă mai amintiți anul 2007-2008, obiectivul era ca jumate de Românie să înroleze cealaltă jumătate la un fond de pensii, din punctul nostru de vedere, foarte mulți oameni în acea perioadă au ales să vină la Metropolitan Life. Și, când spun asta, mă refer la faptul că contribuția medie pe care noi o avem este în top 3 pe piață. Ceea ce înseamnă că noi am reușit și avem la Metropolitan Life unele dintre cele mai mari salarii din România. Oamenii care au salarii mari, anumite așteptări și un anumit nivel de educație financiară au ales să își lase banii lor în grija noastră. 

Una dintre cele mai mari probleme ale României pe termen lung este scăderea demografică. Suntem din ce în ce mai puțini, vom fi din ce în ce mai puțini, vreo 16 milioane, în deceniile care vin. Cât de importante sunt efectele acestui declin pentru piața de pensii și ce influență poate avea în viitor această scăderea asupra nivelului de trai al celor care astăzi au 35-40 de ani?

Eu mă bucur că spuneți asta, pentru că acesta este și unul din lucrurile pe care noi încercăm să le promovăm la nivel guvernamental. Într-adevăr, asta este una dintre cele mai mai mari probleme și primul pas ar fi ca cei care decid să recunoască că au această problemă. Ei sunt într-o fază de negare, care e firească în managementul schimbării. Întâi îți spui că treaba aia nu se întâmplă, că nu e adevărat. E o problemă demografică, iar ea are două fațete la fel de importante. Una este scăderea a numărului de oameni care vor trăi în România, dar conform studiilor făcute de Națiunile Unite, în 2040, numărul celor care au peste 60 de ani se va dubla. 

Pe lângă faptul că natalitatea scăzută determină scăderea numărului de oameni, oamenii trăiesc din ce în ce mai mult. Și asta are un impact foarte mare. Sistemul de pensii din România este un sistem contributiv: adică pensia mea de astăzi este plătită de cei care lucrează astăzi. Ceea ce înseamnă că raportul dintre numărul de persoane care sunt la pensie și al celor care contribuie e important. Dacă în 1989 raportul acesta era de 2,5 care produceau bani la un pensionar, acum este unitar: un pensionar la un om care muncește. În viitor, acest raport va fi subunitar, adică va fi mai puțin de un om are muncește la un pensionar. Ce înseamnă asta în perioada 2020-2040? Însemnă că pensia pe care tu o vei primi de la stat pilonul I, sistemul social, este din ce în ce mai mică. Ce faci? Statul a decis și a implementa în România sistemul de pensii private: ai acces la pilonul II. Expert Forum a făcut un studiu în care să vadă o evoluție a ratelor de înlocuire la pensionare. 

Ce înseamnă asta? Dacă în ultima zi când ești angajat câștigi 100 de lei, cât o să câștigi în prima zi de pensie, în condițiile în care există pilonul II? Și ei au constat următorul lucru: că dacă sistemul de pensii pilonul II continuă așa cum este acum și va evolua de la 5,1% la 6%, în 2040, vei avea o rată de înlocuire din pilonul I și pilonul II de 45%. Dacă în ultima zi de muncă ai 100 de lei, în prima zi de pensie ai 45 de lei. Deci va trebui să te descurci cu mai puțin de jumătate din bani, ceea ce este un sport destul de dificil. Chiar dacă reușești să crești rata de ocupare a forței de muncă, rata de înlocuire e aceeași, tot 45%. Ce voiam să punctez, pentru că e un lucru foarte discutat. Dacă statul decide să naționalizeze pilonul II, venitul tău la înlocuire va fi de maxim 24%. Va fi aproape imposibil să te descurci și cu asta se luptă și pensionarii din ziua de azi, pentru că rata de înlocuire din acest moment la pensionare este de 30-35% și de aia sunt toate problemele care sunt acum la pensionare. Pilonul I îți va da din ce în ce mai puțini bani, pilonul II îți asigură un venit în vederea pensionării, dar mai este încă jumate pentru care trebuie să găsești o soluție.

Care ar fi aceea, în opinia dvs?

Poți să-ți faci fie o asigurare de viață cu acumulare și orice formă de economisire în vederea pensionării. Acum ai soluții și primul lucru este să conștientizezi că trebuie să economisești în vederea pensionării, dacă vrei să ai din ce să trăiești la pensie. Pentru că la pensie, pe lângă faptul că trăiești din ce în ce mai mult, iar speranța de viață crește cu un an la fiecare zece ani, să trăiești mult la pensie este foarte costisitor. Pentru că tu nu mai produci și trăiești doar din ce ai acumulat, iar nevoile tale în anumite direcții sunt foarte mari. Vreau să vă pun o întrebare simplă, pe care am pus-o și mai multor studenți de la ASE. I-am întrebat așa: Să presupunem că te apuci să economisești în vederea pensionării la 30 de ani și acumulezi bani până la 60 de ani. Ieși la pensie și trăiești din ce ai acumulat până la 90 de ani. Cât trebuie să pui bani de-o parte astfel încât să trăiești în aceleași condiții ca astăzi? Răspunsul este simplu: jumătate. Dacă am astăzi 100 de lei, trebuie să trăiesc din 50 de lei ca să am la pensie 50 de lei, adică să trăiesc la fel. Ce înseamnă asta? Că dacă vrei să trăiești la pensie la fel trebuie să pui deoparte foarte mulți bani. Ceea ce e greu, e foarte greu să pui acum jumate din venitul tău deoparte. 

Să facem un calcul. Cât din venit ar trebui să investească (procentual) un român din momentul în care intră în câmpul muncii ca să-și mai asigure o linie de venit din pensie?

Dacă reușești să pui 10% din bani deoparte lună de lună, reușești să economisești bani în vederea pensionării, dar și a protecției. De unde acest 10%? Experiența arată căm dacă chiar îți propui să economisești în vederea pensionării sau cumpărării unei asigurări de viață, de protecție, pentru tine sau pentru cei dragi este ușor să pui deoparte 10%. 

Ascultam la radio experiența unui om care zicea că zi de zi își cumpăra un sandviș pe care plătea între 12 și 15 lei. Dacă și-l face acasă, îl costă doar 2-3 lei. Și făcea el un calcul că economisește între 200 de lei și 300 de lei pe lună numai din chestia asta. Dacă banii ăia îi pui deoparte pot face diferența. Și felul în care îți protejezi familia este important. Dacă aduci venituri în familie și ai un deces, ce se întâmplă cu familia ta? Dacă eu am un salariu de 3.000 de lei și pun deoparte 300 de lei pentru o asigurare de viață cu protecție la deces, eu am o sumă asigurată pe care familia mea o ia în caz deces și care le asigură un venit pe 10 ani. E ca și când, încă 10 ani, salariul meu vine lună de lună. Dacă aș pune deoparte 15%, venitul ar fi pe 15 ani. Și pentru asigurările de viață, dar și pentru cele în vederea pensionării, primul pas pe care trbuie să îl faci este să economisești. Dacă ești foarte bogat, nu îți pui problema să acumulezi în vederea pensionării pentru că ai venituri suficiente.

Noi ne adresăm celor 6,7 milioane de oameni, marii majorități a celor care au un salariu mediu sau sub mediu, care în caz că li se întâmplă ceva neprevăzut, un deces sau invaliditate, ca și în cazul pensionării, nu au alte soluții decât să acumuleze. Cât? Depinde de fiecare dintre noi. Cifrele spun în felul următor: dacă tu acum ai o contribuție la sistemul privat de pensii de 5% din brutul tău și asta îți asigură în plus 10% la pensionare. dacă mai pun încă 5%, mai am încă 10. Ce pot să vă spun este că trebuie să economisești, trebuie să pui deoparte 10%, iar în piața pensiilor private funcționează această lege a acumulării lună de lună. 

În 2015, într-un cont mediu, erau 3.600 de lei. Un an mai devreme, în 2014, contul lui era 2800 de lei. A crescut cu 27%. În 2016, contul mediu era 4,300 de lei, deci a crescut cu 21%. Nu vreau să discut despre sumă. E doar 1.000 de euro, pentru că ai contribuit cu 5%. Dacă contribuiai cu mai mult erau 2.000 de euro. Economisirea funcționează în felul următor. Cu cât economisești mai repede, dar lună de lună se produce acest efect de acumulare exponențial.

Cum arată planul ideal de pensie?

Întoteauna mesajul este că, în vederea pensionării, trebuie să ai investiții de portofoliu diversificat, adică nu trebuie să îți pui ouăle în același coș. Primul lucru este să încerci să lucrezi pe cartea de muncă, să îți faci contract separat cu casa de pensii astfel încât să îți plătești contribuțiile la asigurările sociale și să ai un venit minim social de pe pilonul I. Cu cât ai salariul mai mare, cu atât ai această contribuție la pilonul II, care ea a venit acolo lună de lună. Asta îți asigură 45% din venitul tău înainte de pensionare. 

Pentru restul de 55%, ar trebui să îți faci o asigurare de viață cu componentă de protecție, astfel încât, dacă ți se întâmplă ceva, cei dragi ție să aibă o protecție financiară, o asigurare de viață cu componentă investițională, în care să acumulezi bani în vederea pensionării. Și orice altă investiție care îți poate aduce bani la pensionare. Eu așa numesc comprehensiv pilonul III. Că e o casă pe care o cumperi, că e un cont într-o bancă, începi să cumperi fonduri mutuale sau începi să cumperi asigurări de viață de tip unit-linked cu un profil investițional din ce în ce mai riscant. Cât să pui deoparte? Minimimum 10%. Contează foarte mult când începi. Cu cât începi mai devreme, 10% e suficient. Cu cât începi mai târziu s-ar putea ca nici 20% să nu-ți ajungă.

Odată cu înaintarea în vârsă riscul de a suferi o dizabilitate crește. Ce ar trebui să știe o persoană angajată?

În viață, ai trei riscuri majore. Primul risc este să trăiești mai puțin decât ți-ai panificat, al doilea risc să trăiești în condiții pe care nu ți le dorești și aici e vorba de o invaliditate și al treilea risc este să trăiești prea mult și să n-ai din ce. Când conștientizezi aceste riscuri, trebuie să conștientizezi că ai și soluții, iar asigurările de viață și pensiile private constituie o soluție financiară pentru aceste situații. O asigurare de viață cu protecție financiară nu poate să te protejeze împotriva accidentului. 

Dar dacă nu poți să lucrezi, prin asigurarea de viață ești compensat financiar cu o parte din banii pe care îi pierzi. Și asta face parte din planul ăsta de educație finaciară pe care îl avem. Ai trei riscuri, ai soluții. Depinde de tine cum ți le dimensionezi. La o asigurare de viață poți să își adaugi componente de protecție pentru invaliditate, pentru un accident, pentru o spitalizare. Așa au fost de fapt inventate asigurările. Nu au fost inventate pentru cei care câștigă foarte mulți bani...Dacă eu am un job mediu și am un accident și nu mai pot să muncesc șase luni, faptul că nu mai câștig are un impact foarte mare.

Revenind la scăderea demografică. Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a contracara efectele negative ale fenomenului?

În general sunt două soluții: să crești veniturile și să scazi cheltuielile. În ceea ce privește creșterea veniturilor, soluția este de a încuraja partea asta de natalitate, de a încuraja creșterea numărului de copii, pentru că asta e o problemă. Iar prin măsurile care au fost luate recent asta se dorește. Al doilea lucru este să încurajeze mai mult economisirea în vederea pensionării. 

Să ai mai mult deductibilități fiscale pentru banii pe care îi pui deoparte în vederea pensionării. În loc să duc în consum banii pe care îi câștig, dacă vreau să economisesc banii ăștia în vederea pensionării, să primesc o deductibilitate fiscală. Orice măsură care să le dea angajatorilor facilități fiscale în momentul în care ei investesc în programe pentru angajați, în asigurări de grup pentru angajați. Dacă statul ar încuraja partea asta ar fi niște soluții foarte bune. Și să îi încurajeze pe tinerii valoroși să se întoarcă din străinătate. Însă din cauza acestui algoritm electoral, din patru în patru ani, niciun Guvern nu se gândește mai mult de patru ani. La sfârșitul zilei, ce faci tu cu mâna ta e cel mai important lucru.

Ce măsuri pot lua autoritățile în paralel cu creșterea veniturilor bugetarilor și a pensiilor pentru a contracara eventualele presiuni bugetare?

Aceste creșteri care se fac au de foarte multe ori un puternic caracter de moment. Cel mai bun lucru pe care ei pot să îl facă este să investească și să asigure dezvoltarea economică mult mai stabilă la nivel de industrie, infrastructură, tehnologie, lucruri care pot genera venituri la nivelul statului pe termen lung. Discutam că activele noastre, ca industrie, sunt undeva la 28,5 miliarde, o mare parte din acești bani, pe lângă faptul că îi investim în stat și în ce face statul, noi îi investim și pe bursă. 

Investim în economia românească, ăsta este unul dintre rolurile principale pe care piloanele private de pensii îl au, să investească în ceea ce produce profit corect în economia românească. În fond, cei 6,7 milioane de români sunt acționari, prin noi, la tot ce funcționează bine în economie. Pentru că trebuie să investim profitabil pentru participanții noștri, avem un rol de accelerator al ceea ce este bun în economie. Noi nu putem să investim în cei care nu sunt transparenți, care nu au guvernață corporatistă pe măsură, care nu au planuri, care nu produc serios. Și pentru că vrem să accelerăm dezvoltarea economică a României, ne-am implicat și avem proiecte foarte serioase pe partea asta de infrastructură. Fondurile de pensii au bani la dispoziție și sunt dispuse să investească în infrastructura din România. Și când zic infrastructură, nu mă refer numai la drumuri, șosele și partea asta care noi simțim că ne lipsește. 

Mă refer la școli, la grădinițe, la spitale. Și chiar asociația și noi ne implicăm activ în dezbaterea publica a acestui plan strategic „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă” lansat pe 5 iulie la Palatul Parlamentului, demers care se bucură de Înaltul patronaj al Președintelui României și de sprijinul Academiei Române și al Băncii Naționale a României, cu partea asta de investiții în infrastructură pe care pensiile private vor să o susțină.

Aveți semnale că vor crește procentele de contribuție care merg spre pilonul II?

În acest moment avem discuții permanente cu Guvernul în ceea ce privește întocmirea bugetului pe 2017. Am văzut, recent, că sunt foarte multe discuții legate de multe schimbări care se doresc a fi făcute la nivelul Codului Fiscal. În acest context, nu am inca un mesaj concret în ceea ce privește creșterea contribuției. Rolul nostru este de a promova creșterea contribuției, respectarea legii, pentru că, potrivit legii, contribuția trebuia să fie deja anul ăsta 6% și ea e doar 5,1%. Noi suntem interesați ca această contribuție să crească, ar avea un impact pozitiv asupra tuturor. Asupra participanților, pentru că or să aibă o pensie mai mare, dar, de asemenea, ne dă nouă posibilitatea, administratorilor, având venituri mai mari, să putem investi mult mai mult în modul în care ne ocupăm de clienții noștri, în programe de educație și de promovare a sistemului de pensii private și a ce înseamnă acumularea în vederea pensionării. E destul de costisitor să faci programe la nivelul a 6,7 milioane de oameni care chiar să aibă impact. Noi ne întâlnim cu angajatori în toată țara, cu studenți, chiar și ASF are ca proiect important partea de educare, împreună cu bursa, cu asociația băncilor, facem. Dar îți trebuie resurse.

Din discuțiile pe care le-am avut și la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Muncii, avem semnale că pilonul de pensii este o parte din soluție. 

Articolul face parte din cadrul campaniei România asigurată. România asigurată este un proiect editorial de informare și educare despre acoperirea riscurilor și beneficiile protecției financiare, realizat de Republica.ro și susținut de compania Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane de clienți în aproape 50 de țări. În România, Metropolitan Life activează de mai bine de 17 ani și are peste 2 milioane de clienți.

Dacă aveți întrebări, dacă vreți să aflați care sunt criteriile după care să faceți cele mai bune alegeri, publicați-le la finalul fiecărui articol, în secțiunea de dezbateri. Nu trebuie decât să vă logați cu emailul sau cu contul de social media. Puteți, de asemenea, să ne scrieți și pe adresa redacția@republica.ro. Mesajele voastre pot genera subiecte, tematici sau chiar texte și analize în campania România asigurată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp