Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Câțiva tineri au inventat o mănușă care să ajute la diagnosticarea bolnavilor de Parkinson. „Poate fi folosită în clinici mici, care nu sunt specializate în neurologie”

Innovation Labs

Alexandru Șolot, un tânăr student la Calculatoare, poartă pe mâna dreaptă o mănușă neagră cu senzori. Este prototipul unui dispozitiv care ar putea în viitor să ajute la diagnosticarea mai rapidă, dar și la monitorizarea pe termen lung, a bolnavilor de Parkinson.

„Mănușa este dotată cu accelerometre, senzori care măsoară accelerația cu care mâna omului se deplasează în spațiu. Acestea mai au și niște giroscoape incluse, care monitorizează orientarea în spați a mânii persoanei și, folosindu-ne de aceste date, putem vedea cu ce frecvență oscilează mâna pacientului”, explică tânărul. 

Ana Drăgan, colega sa de echipă, spune că boala Parkinson produce un anumit tip de tremur. „În literatura de specialitate, este cunoscut faptul că mâna unei persoane bolnave de Parkinson tremură cu o frecvență între 4 și 6 Hertzi. Sunt și alte boli care pot da tremur, dar sunt pe alte frecvențe. În momentul de față, nu există o metodă obiectivă de a diagnostica Parkinsonul. Sunt foarte mulți care sunt diagnosticați cu alte boli înainte să fie diagnosticați cu Parkinson”, spune această.

Din echipă face parte și un medic, Raluca Badea, care este în anul trei de rezidențiat la Neurologie, la Spitalul Universitar. 

Alexandru Șolot spune că mănușa ar putea fi folosită și în clinicile mai mici din provincie, care nu au experiență în tratarea bolii Parkinson, dar și în ambulatoriu de către pacienți. În acest ultim caz, Tremdix, cred creatorii săi, i-ar putea transmite medicului date exacte despre starea pacientului, care l-ar putea ajuta să vadă cum evoluează boala și să stabilească doza corectă de tratament. 

Prototipul Tremdix a costat în jur de 200 de euro, dar tinerii speră să rușească să creeze o versiune mai ieftină, dar și cu o greutate mai redusă. „Trebuie să faci dispozitivul și să creezi un soft care să fie foart ușor de folosit de către medici”, pune Alexandru Șolot.

„E o problemă pe termen lung, pentru că populația Europei îmbătrânește și incidența bolii Parkinson este mai mare în rândul vârstnicilor”, spune Radu Dragan, developer în cadrul echipei.  

Tremdix a fost prezentat în cadrul pre-acceleratorului Innovation Labs, care a avut loc în weekend la București, și a fost selectat printre proiectele câștigătoare care vor beneficia de susținerea unor mentori din domeniul hi-tech, dar și din business pentru a fi transformate în produse viabile. Dintre cele 62 de echipe înscrise, 41 au intrat în hackaton și au dezvoltat un prim prototip, iar cele mai bune 21 beneficiază de programul de mentorat Innovation Labs.

O altă idee câștigătoare este Nightingale, dispozitivul care îi ajută pe pacienți să își ia medicamentele la timp și în doze corecte. Sergiu Dudă, student în anul 3 la calculatoare, a lucrat la el gândul la bunicul său.

„A crescut volumul de medicamente pe care un pacient le ia. Unii dintre ei iau între 15 și 20 de medicamente zilnic, bunicul meu ia 16. Multe seamănă între ele, unele au denumiri apropiate și există riscul să le încurci. Atunci poate apărea supradozajul, care trebuie tratat cu alte pastile. Sunt anumite medicamente a căror prezența în sânge trebuie reglementată foarte bine. Avem o rozetă care conține 17 compartimente, iar fiecare compartiment va conține un singur tip de medicament. Un braț robotic, care face pick and place, ia pastila respectivă și o pregătește pentru pacient să o ia. El cunoaște ce pastilă se află în fiecare compartiment și care este programul pacientului”, explică el. Echipa vrea să creeze posibilitatea ca Nightingale să transmită familiei sau îngrijitorilor o alertă de câte ori pacientul nu și-a luat medicamentele, dar și să îi amintească acestuia, prin semnale luminoase și sonore că este vremea să o facă.

Printre proiectele ajunse în etapa finală a programului se mai numără și o priză inteligentă, EMMA Socket, dar și o aplicație, Swipe Fit, care te ajută să îți alegi hainele potrivite.

Următoarele sesiuni Innovation Labs vor avea loc la Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avea manusa pe mana stanga si nu pe dreapta.
    • Like 0
  • Fotografia arată o mănușă neagră pe mâna stângă.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult