Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Câțiva tineri au inventat o mănușă care să ajute la diagnosticarea bolnavilor de Parkinson. „Poate fi folosită în clinici mici, care nu sunt specializate în neurologie”

Innovation Labs

Alexandru Șolot, un tânăr student la Calculatoare, poartă pe mâna dreaptă o mănușă neagră cu senzori. Este prototipul unui dispozitiv care ar putea în viitor să ajute la diagnosticarea mai rapidă, dar și la monitorizarea pe termen lung, a bolnavilor de Parkinson.

„Mănușa este dotată cu accelerometre, senzori care măsoară accelerația cu care mâna omului se deplasează în spațiu. Acestea mai au și niște giroscoape incluse, care monitorizează orientarea în spați a mânii persoanei și, folosindu-ne de aceste date, putem vedea cu ce frecvență oscilează mâna pacientului”, explică tânărul. 

Ana Drăgan, colega sa de echipă, spune că boala Parkinson produce un anumit tip de tremur. „În literatura de specialitate, este cunoscut faptul că mâna unei persoane bolnave de Parkinson tremură cu o frecvență între 4 și 6 Hertzi. Sunt și alte boli care pot da tremur, dar sunt pe alte frecvențe. În momentul de față, nu există o metodă obiectivă de a diagnostica Parkinsonul. Sunt foarte mulți care sunt diagnosticați cu alte boli înainte să fie diagnosticați cu Parkinson”, spune această.

Din echipă face parte și un medic, Raluca Badea, care este în anul trei de rezidențiat la Neurologie, la Spitalul Universitar. 

Alexandru Șolot spune că mănușa ar putea fi folosită și în clinicile mai mici din provincie, care nu au experiență în tratarea bolii Parkinson, dar și în ambulatoriu de către pacienți. În acest ultim caz, Tremdix, cred creatorii săi, i-ar putea transmite medicului date exacte despre starea pacientului, care l-ar putea ajuta să vadă cum evoluează boala și să stabilească doza corectă de tratament. 

Prototipul Tremdix a costat în jur de 200 de euro, dar tinerii speră să rușească să creeze o versiune mai ieftină, dar și cu o greutate mai redusă. „Trebuie să faci dispozitivul și să creezi un soft care să fie foart ușor de folosit de către medici”, pune Alexandru Șolot.

„E o problemă pe termen lung, pentru că populația Europei îmbătrânește și incidența bolii Parkinson este mai mare în rândul vârstnicilor”, spune Radu Dragan, developer în cadrul echipei.  

Tremdix a fost prezentat în cadrul pre-acceleratorului Innovation Labs, care a avut loc în weekend la București, și a fost selectat printre proiectele câștigătoare care vor beneficia de susținerea unor mentori din domeniul hi-tech, dar și din business pentru a fi transformate în produse viabile. Dintre cele 62 de echipe înscrise, 41 au intrat în hackaton și au dezvoltat un prim prototip, iar cele mai bune 21 beneficiază de programul de mentorat Innovation Labs.

O altă idee câștigătoare este Nightingale, dispozitivul care îi ajută pe pacienți să își ia medicamentele la timp și în doze corecte. Sergiu Dudă, student în anul 3 la calculatoare, a lucrat la el gândul la bunicul său.

„A crescut volumul de medicamente pe care un pacient le ia. Unii dintre ei iau între 15 și 20 de medicamente zilnic, bunicul meu ia 16. Multe seamănă între ele, unele au denumiri apropiate și există riscul să le încurci. Atunci poate apărea supradozajul, care trebuie tratat cu alte pastile. Sunt anumite medicamente a căror prezența în sânge trebuie reglementată foarte bine. Avem o rozetă care conține 17 compartimente, iar fiecare compartiment va conține un singur tip de medicament. Un braț robotic, care face pick and place, ia pastila respectivă și o pregătește pentru pacient să o ia. El cunoaște ce pastilă se află în fiecare compartiment și care este programul pacientului”, explică el. Echipa vrea să creeze posibilitatea ca Nightingale să transmită familiei sau îngrijitorilor o alertă de câte ori pacientul nu și-a luat medicamentele, dar și să îi amintească acestuia, prin semnale luminoase și sonore că este vremea să o facă.

Printre proiectele ajunse în etapa finală a programului se mai numără și o priză inteligentă, EMMA Socket, dar și o aplicație, Swipe Fit, care te ajută să îți alegi hainele potrivite.

Următoarele sesiuni Innovation Labs vor avea loc la Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avea manusa pe mana stanga si nu pe dreapta.
    • Like 0
  • Fotografia arată o mănușă neagră pe mâna stângă.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult