Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cazul Al Bekeslam?

Nimeni n-ar fi putut să facă vreodată rău României socialiste. Concluzia asta clară puteai s-o tragi dacă te uitai la filmele securiste de până în `89, în care Florin Piersic interpreta cu precădere rolul tânărului ofițer în luptă cu spionii străini și cu românii trădători, pe care îi dovedea. Și încă cum! „V-am urmărit din prima clipă, știam tot ce faceți, ba chiar și ce vă trece prin cap, v-am anticipat toate mișcările, n-ați avut nicio șansă!” – așa se încheiau invariabil spy movies made in RSR, cu acest discurs clarvăzător și atoateștiutor al tovarășului Colonel, care, deasupra securiștilor tineri, vânjoși și creieroși, fuma înțelept.

Resimțind lipsa unor pelicule sereiste contemporane cu actori celebri, organele noastre s-or fi gândit să toarne ele una, în stilul mai sus descris.

Ungurul terorist Beke din Tg. Secuiesc era supravegheat pas cu pas încă din luna, n-o să vă vină să credeți, octombrie, zice un fost privighetor de televizor, ajuns purtător de cuvânt al SRI.

Toate mișcările numitului Beke, de-acasă la magazinul din centru, în care, ce să vezi, lucra, de-acolo la mall și pe urmă, rețineți, la benzinărie, au fost filmate și în infraroșu. Așa se face că vigilenții noștri agenți secreți au prins momentul în care lui Beke i s-a livrat acasă un pachet pe care scria „Pizza” – ăsta era numele de cod al operațiunii, care consta în detonarea mașinii infernale, pe 1 Decembrie, în coșul de gunoi de unde?: de lângă magazinul lui Beke. Pare-se că teroristul voia să fie înregistrat atentatul pe camerele magazinului, ca să și-l pună în CV.

Ar fi avut loc și un conciliu al organizației „64 de comitate”, în care s-a hotărât acțiunea.

Există doar două explicații raționale pentru scenariul pe care organele au ținut cu tot dinadinsul să-l știe toată țara la amănunt, că așa e datina la serviciile zise secrete, nu?

Frumos story, chiar și fără Florin Piersic, despre pândarii României. Numai că subsemnatul am văzut nepermis de multe filme, așa că nu mă pot abține să pun niște întrebări. De pildă:

Beke Attila nu era venit ieri în Tg. Secuiesc din stepele Asiei, omul e de-al locului, are familie, loc de muncă. Cum să pună bomba în coșul de gunoi „când zona va fi aglomerată”, cum zice SRIcă, acolo putând să se afle o rudă, un prieten, concitadini maghiari, presupunând că ungurul ăsta urăște românii? Cum să spere că nu va fi prins într-un orășel ca Tg. Secuiesc?

Și ce să obțină cu explozia asta? Simpatia pentru cauza secuiască a puterilor occidentale, care iubesc nespus terorismul de la o vreme încoace?

Aprobarea entuziastă a ungurilor din Ardeal, care din sculare în culcare nu se gândesc decât la Ungaria Mare și abia așteaptă să se bată pentru asta pe viață și pe moarte cu vecinii lor români?

Există doar două explicații raționale pentru scenariul pe care organele au ținut cu tot dinadinsul să-l știe toată țara la amănunt, că așa e datina la serviciile zise secrete, nu?

Unu: Beke Attila, înainte de a fi ungur sau român, e nebun. Caz în care nu mai avem ce discuta.

Doi: în casa inginerului electronist Beke chiar se aflau materiale pentru pocnitori de Anul Nou, precum și alte gadgeturi, pe care omul le cumpăra și le vindea, așa cum susține. Dinamită e doar dorința „serviciilor” de a demonstra că se află în treabă.

Să fim serioși: o acțiune teroristă maghiară în Transilvania, în acest moment, ar fi nu numai crudă, ci și aiurea până la absurd, stârnind groaza și dezgustul marii majorități pașnice a maghiarilor ardeleni.

Drept care, mai pun o întrebare: s-a găsit un ungur să comită atentatul în lipsă pe-aici de teroriști islamiști? Avem un caz Al Bekeslam?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult