Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cazul Florin Piersic. Ce înseamnă infecția asociată dispozitivelor implantate?

Florin Piersic - scena

Foto: Inquam Photos / Manases Sándor

Cazul actorului Florin Piersic aduce din nou în prim-plan discuția legată de infecții, rezistența la antibiotice, intervenții cu caracter de excepție… și emoție, firesc, multă emoție.

Florin Piersic e internat de 12 zile în diverse spitale din țară, după ce i s-a făcut rău pe scenă pe 29 aprilie. Medicii de la Spitalul Militar de la Cluj au intervenit chirurgical asupra unei infecții de la genunchi pe care o mai curățaseră pe data de 17 aprilie când actorul a venit cu dureri mari și febră. La numai câteva, zile infecția de la genunchiul protezat a infectat și inima marelui actor. Astfel că a fost transferat la Institutul Inimii de unde am aflat că organismul maestrului Florin Piersic luptă cu două focare de infecție - genunchiul protezat și sondele stimulatorului cardiac implantate în inimă.

De aici au pornit întrebări și interpretări nenumărate. Am căutat un medic cardiolog specializat în implanturi cardiace care să îmi explice pe înțelesul nostru cum e posibil să se infecteze niște dispozitive care sunt în corpul unui om de ani de zile. M-a lămurit un medic care are la activ mii de intervenții de montare a dispozitivelor cardiace, doctorul Sorin Micu, medic primar cardiolog la Spitalul de Cardiologie Clinicco din Brașov (foto).

- Cum e posibil să apară infecții la un genunchi protezat acum 5 ani și la un stimulator cardiac implantat de mai bine de 10 ani?

Infecția, septicemia, nu e generată de aparat, stimulator sau proteză, ea se poate grefa pe acesta. Antibioticul nu poate pătrunde în ele, practic microbii se ascund de terapia antibiotică în aceste instrumente. Materialele protetice nu au sistem imunitar, nu se pot apăra în faţa unei infecţii severe, altfel spus, în acele zone germenii bacterieni se colonizează şi terapia cu antibiotic e inutilă. Fiind practic un corp străin, are o caracteristică nedorită medical, inserția unor bacterii care sunt imposibil de tratat.

- Cum apar aceste colonizări pe dispozitivele implantate?

În buzunarul de implant care e fie subcutanat, fie sub mușchiul pectoral pot să pătrundă microbi. Bacteriile pot să colonizeze sondele unui stimulator cardiac la ani de zile de la implant, se depun pe stratul superficial al sondei care nu se poate apăra împotriva acestor colonizări. O infecție generalizată, o septicemie poate să ducă la colonizarea cu bacterii a sondelor unui stimulator cardiac, iar fluxul sanguin transportă infecția în tot organismul.

- Dispozitivele implantate pot favoriza dezvoltarea unor infecții?

În ceea ce privește implantul oricărui dispozitiv cardiac, infecțiile pot apărea la scurt timp, dar pot apărea și la distanță de ani de zile. În timpul oricărui implant se urmează un protocol antibiotic de prevenție. În situații particulare se utilizează săculeți resorbabili protectivi îmbibati cu antibiotic, noi îi folosim la Clincco, fiindcă reduc cu până la jumătate riscurile de infecție. Din păcate aceste riscuri de infecție nu depind doar de ceea ce face doctorul, de procedură, depind de pacient, de riscurile la care se expune, de comorbiditățile care mai există.

- Care sunt soluțiile în cazul în care apare o infecție asociată dispozitivelor implantate?

Din păcate, în caz de infecție, antibioticul nu rezolvă situația. Dispozitivul implantat trebuie îndepărtat, pentru că prezența lui ajută ca bacteriile, microbii să se ascundă de efectul tratamentului. Soluția este îndepărtarea materialului străin, trebuie scos stimulatorul și sondele.

- Cât de ușoară sau grea este această intervenție de îndepărtare?

Sondele implantate de mai multă vreme se integrează în peretele vascular, iar îndepărtarea lor este o intervenție complexă care are riscuri. Există studii care arată că în primele 24 de ore de la implantare celulele care căptușesc interiorul vaselor de sânge și al organelor încep să acopere sonda.

„Extragerea unei sonde este foarte diferită față de implant.“

O sondă implantată nu se poate extrage trăgând de ea. Există instrumente special concepute cu care se creează un tunel în jurul dispozitivului, de la umăr până la cord. E o intervenție foarte laborioasă, grea, periculoasă pentru că se intervine în interiorul unui vas mare de sânge. De asta ne luptăm pentru pacienții noștri să nu ajungem la infecție. Ca să realizezi o intervenție de scoatere e nevoie de o echipă complexă, din care fac parte medicul cardiolog specialist în dispozitive implantabile și chirurgul cardio-vascular în cazul în care se întâmplă complicații. Noi avem în spital condițiile necesare pentru extragerea de sonde, avem și dotarea și pregătirea adecvată scoaterii lor.

Doctorul Sorin Micu este șeful secției electrofiziologie și dispozitive implantabile de la Spitalul de Cardiologie Clinicco din Brașov de la care am aflat că „din fericire există dispozitive tot mai reduse ca dimensiune care ajută pacientul cardiac ce are nevoie de ele, de exemplu montăm stimulatoare fără sonde, un dispozitiv de 1,75 de grame, un cilindru care prin venele de la picior este poziționat direct în inimă, iar asta face ca problema infecțiilor legate de colonizarea sondelor să dispară complet.”

articol publicat anterior pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult