Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cazul Florin Piersic. Ce înseamnă infecția asociată dispozitivelor implantate?

Florin Piersic - scena

Foto: Inquam Photos / Manases Sándor

Cazul actorului Florin Piersic aduce din nou în prim-plan discuția legată de infecții, rezistența la antibiotice, intervenții cu caracter de excepție… și emoție, firesc, multă emoție.

Florin Piersic e internat de 12 zile în diverse spitale din țară, după ce i s-a făcut rău pe scenă pe 29 aprilie. Medicii de la Spitalul Militar de la Cluj au intervenit chirurgical asupra unei infecții de la genunchi pe care o mai curățaseră pe data de 17 aprilie când actorul a venit cu dureri mari și febră. La numai câteva, zile infecția de la genunchiul protezat a infectat și inima marelui actor. Astfel că a fost transferat la Institutul Inimii de unde am aflat că organismul maestrului Florin Piersic luptă cu două focare de infecție - genunchiul protezat și sondele stimulatorului cardiac implantate în inimă.

De aici au pornit întrebări și interpretări nenumărate. Am căutat un medic cardiolog specializat în implanturi cardiace care să îmi explice pe înțelesul nostru cum e posibil să se infecteze niște dispozitive care sunt în corpul unui om de ani de zile. M-a lămurit un medic care are la activ mii de intervenții de montare a dispozitivelor cardiace, doctorul Sorin Micu, medic primar cardiolog la Spitalul de Cardiologie Clinicco din Brașov (foto).

- Cum e posibil să apară infecții la un genunchi protezat acum 5 ani și la un stimulator cardiac implantat de mai bine de 10 ani?

Infecția, septicemia, nu e generată de aparat, stimulator sau proteză, ea se poate grefa pe acesta. Antibioticul nu poate pătrunde în ele, practic microbii se ascund de terapia antibiotică în aceste instrumente. Materialele protetice nu au sistem imunitar, nu se pot apăra în faţa unei infecţii severe, altfel spus, în acele zone germenii bacterieni se colonizează şi terapia cu antibiotic e inutilă. Fiind practic un corp străin, are o caracteristică nedorită medical, inserția unor bacterii care sunt imposibil de tratat.

- Cum apar aceste colonizări pe dispozitivele implantate?

În buzunarul de implant care e fie subcutanat, fie sub mușchiul pectoral pot să pătrundă microbi. Bacteriile pot să colonizeze sondele unui stimulator cardiac la ani de zile de la implant, se depun pe stratul superficial al sondei care nu se poate apăra împotriva acestor colonizări. O infecție generalizată, o septicemie poate să ducă la colonizarea cu bacterii a sondelor unui stimulator cardiac, iar fluxul sanguin transportă infecția în tot organismul.

- Dispozitivele implantate pot favoriza dezvoltarea unor infecții?

În ceea ce privește implantul oricărui dispozitiv cardiac, infecțiile pot apărea la scurt timp, dar pot apărea și la distanță de ani de zile. În timpul oricărui implant se urmează un protocol antibiotic de prevenție. În situații particulare se utilizează săculeți resorbabili protectivi îmbibati cu antibiotic, noi îi folosim la Clincco, fiindcă reduc cu până la jumătate riscurile de infecție. Din păcate aceste riscuri de infecție nu depind doar de ceea ce face doctorul, de procedură, depind de pacient, de riscurile la care se expune, de comorbiditățile care mai există.

- Care sunt soluțiile în cazul în care apare o infecție asociată dispozitivelor implantate?

Din păcate, în caz de infecție, antibioticul nu rezolvă situația. Dispozitivul implantat trebuie îndepărtat, pentru că prezența lui ajută ca bacteriile, microbii să se ascundă de efectul tratamentului. Soluția este îndepărtarea materialului străin, trebuie scos stimulatorul și sondele.

- Cât de ușoară sau grea este această intervenție de îndepărtare?

Sondele implantate de mai multă vreme se integrează în peretele vascular, iar îndepărtarea lor este o intervenție complexă care are riscuri. Există studii care arată că în primele 24 de ore de la implantare celulele care căptușesc interiorul vaselor de sânge și al organelor încep să acopere sonda.

„Extragerea unei sonde este foarte diferită față de implant.“

O sondă implantată nu se poate extrage trăgând de ea. Există instrumente special concepute cu care se creează un tunel în jurul dispozitivului, de la umăr până la cord. E o intervenție foarte laborioasă, grea, periculoasă pentru că se intervine în interiorul unui vas mare de sânge. De asta ne luptăm pentru pacienții noștri să nu ajungem la infecție. Ca să realizezi o intervenție de scoatere e nevoie de o echipă complexă, din care fac parte medicul cardiolog specialist în dispozitive implantabile și chirurgul cardio-vascular în cazul în care se întâmplă complicații. Noi avem în spital condițiile necesare pentru extragerea de sonde, avem și dotarea și pregătirea adecvată scoaterii lor.

Doctorul Sorin Micu este șeful secției electrofiziologie și dispozitive implantabile de la Spitalul de Cardiologie Clinicco din Brașov de la care am aflat că „din fericire există dispozitive tot mai reduse ca dimensiune care ajută pacientul cardiac ce are nevoie de ele, de exemplu montăm stimulatoare fără sonde, un dispozitiv de 1,75 de grame, un cilindru care prin venele de la picior este poziționat direct în inimă, iar asta face ca problema infecțiilor legate de colonizarea sondelor să dispară complet.”

articol publicat anterior pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult