Ce-a fost circul ăsta constituțional și cui a folosit?

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

După o așteptare care a durat nepermis de mult aflăm astăzi că totul e ok. Însuși președintele Curții Constituționale a României a ieșit senin la declarații și-a zis în clar că Terheș a făcut contestație pentru nimic și că, în aceste condiții, calendarul cunoscut al alegerilor, în care rămân competitori Lasconi și Georgescu, se menține neschimbat.

Greu de înțeles ce-a fost asta… Pentru că, într-o primă fază, părea destul de clar că Terheș făcea un joc cu această contestație, pentru că el, personal, nu câștiga și nu pierdea nimic punând sub semnul întrebării procesul electoral aferent turului întâi. La cele câteva voturi pe care le avea, interesul lui părea mai degrabă amuzant și ridicol. Deci cui a folosit mutarea asta?

Unii au zis că, foarte probabil, numărătoarea netransparentă a voturilor (făcută pe holurile prefecturilor, de către oameni pe care nimeni nu i-a controlat) a avut scopul de a-l trimite în turul al doilea al prezidențialelor, într-un mod fraudulos, pe Marcel Ciolacu. Ceea ce ar fi dus, desigur, la modificarea ordinii primilor trei competitori și, deci, la anularea primului tur.

Dar n-a fost asta. Alții au crezut că poate se forțează o eliminare din cursă a lui Călin Georgescu, acuzat de faptul că nu și-a făcut o campanie transparentă și legală, dar și de faptul că ar fi beneficiat de niște sprijin nedemocratic. Și nici asta n-a fost. Atunci cui i-a folosit circul acesta al constituționaliștilor?

După umila mea părere, tot spectacolul ăsta grotesc la care asistăm în ultimele zile a avut niște consecințe destul de dramatice asupra rezultatului alegerilor parlamentare.

Căci, sigur, parlamentarele s-au desfășurat sub auspiciile acestei lipse de încredere în rezultatul primului tur al prezidențialelor. Și mulți oameni au crezut că statul, cu mâna unei instituții importante, încearcă să manipuleze votul lor. Așa că asta le-a modificat comportamentul electoral de la parlamentare. 

Unii nu s-au prezentat deloc la urne, cu gândul că oricum votul lor nu contează. Alții s-au prezentat mai înflăcărați, cu speranța că vor da o lecție celor care, prezumtiv, ar fi încercat să își bată joc de alegerea lor la prezidențiale. Și mă refer la votanții lui Călin Georgescu, inflamați de zvonurile potrivit cărora se încearcă eliminarea din cursă a candidatului pe care ei îl susțin. Și alții, mai precis votanții PSD, s-au dus la urne cu gândul că nu vor permite nimănui să-i mai calce în picioare și să fure voturile liderului social democrat, Marcel Ciolacu. Și, în fine, toată contestarea primului tur a pus sub semnul întrebării forța și legitimitatea Elenei Lasconi, ceea ce e posibil să se fi reflectat în votul primit de USR. Să nu uităm că, vreme de câteva zile, prin tenebrele internetului se vorbea despre faptul că Lasconi a fraudat alegerile și va fi scoasă din cursă.

Practic, cam toate categoriile de votanți au fost influențate, într-un fel sau altul, de decizia de renumărare a voturilor la decizia Curții Constituționale. Așa că nu putem spune exact cui a folosit, dar un sens a avut.

Întrebările care rămân sunt extrem de simple, de fapt. Cine a dorit crearea unui climat tensionat pentru desfășurarea alegerilor parlamentare în România, pe un motiv rizibil, după un scrutin care nu s-a remarcat prin niciun fel de fraude? Pentru că, evident, asta s-a dorit. Și o fi oare în regulă ca o instituție a statului român să influențeze un proces electoral prin menținerea unor suspiciuni asupra corectitudinii lui? Cel mai probabil, acestea sunt întrebările la care, desigur, așa cum ne-am obișnuit de atâția ani de mimare a funcționării corecte a statului român, nu vom primi prea curând un răspuns. Ceea ce e cel puțin trist.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp