Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce a învățat America în 2003, după incendiul din clubul din Rhode Island. Și ce a învățat România după Colectiv

Pe 20 februarie 2003, când clubul The Station a ars din temelii, Nathan Rodgers lucra la Agenția pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență din Rhode Island. 

Nu o să uite niciodată acea noapte în care 100 de oameni și-au pierdut viața și 230 au fost răniți, după ce scânteile de la artificiile de pe scenă au aprins izolația fonică a clubului. Era de serviciu. 

„Multe dintre imagini rămân cu tine toată viața și vin în valuri pe măsură ce trece timpul. Și nu este vorba doar de imagini, ci de lucruri precum mirosul și vocile pe care nu te aștepți să ți le amintești. Ceea ce s-a întâmplat atunci a rămas cu mine și cu colegii care au fost prezenți în acea noapte. Ne amintim însă și de lecțiile învățate, de cum am devenit mai buni, ca oameni, ca organizație, ca stat, ca abilități dobândite. Aceste amintiri încerc să le păstrez în minte și pe ele le las să îmi alimenteze munca. Încercăm să canalizăm emoțiile de atunci și să le îndreptăm înspre ceea ce avem de făcut”, a spus Rodgers, într-o conferință de presă ținută la București, după seminarul „Lessons learned in mass casualties incidents”, organizat de Departamentul pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Ambasadei SUA.

Astăzi, Rodgers este Civil Emergengency Planning Officer pe lângă Misiunea SUA la NATO și atașat al Agenției Federale de Gestionare a Situațiilor de Urgență și vorbește despre procedurile schimbate atât la nivelul statului Rhode Island, cât și la nivel federal, după dezastrul din clubul The Station. Chiar și cluburile cu o capacitate mai mică au fost obligate să se doteze cu stingătoare de incendii. A crescut numărul ieșirilor de urgență. A apărut obligativitatea de a angaja persoane specializate în managementul mulțimilor la evenimente. Autoritățile se folosesc de concerte și de meciuri pentru a face exerciții în care să își testeze echipamentele de intervenție și capacitatea de răspuns. Unități mobile pentru victime multiple sunt poziționate în diferite locuri pe suprafața statului Rhode Island, pentru a putea aunge mai rapid la locul unei catastrofe. „S-au făcut schimbări importante și la nivel federal, la nivelul mijloacelor de comunicare și a acordurilor de ajutor reciproc. Ne-am asigurat că vorbim aceeași limbă, în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență și că le rezolvăm într-un mod unitar, la nivelul diferitelor state, în loc să avem jurisdicții individuale, așa cum am avut în trecut”, spune Nathan Rodgers. Totodată, el a vorbit și despre cum trebuie făcută comunicarea în situații de urgență: autoritățile trebuie să dea în mod transparent informații, din oră în oră, având mereu în atenție prioritatea absolută. Victimele și familiile acestora.

În SUA, 96 de oameni au murit pe loc în urma incendiului din Rhode Island și patru la spital. În România, ca urmare a incendiului din Colectiv, 26 de oameni au murit pe loc, unul imediat ce a ajuns la spital și alți 37 pe perioada internării sau a transportului în străinătate.

Arafat: Vrem să semnăm protocoale cu ONG-uri care să colaboreze cu DSU

Întrebat ce lecții a învățat România în urma incendiului de la Colectiv, secretarul de stat Raed Arafat spune că a ajuns la concluzii similare cu cele trase în SUA „în domeniul comunicațiilor, în domeniul modurilor de reacție imediată la mai multe tipuri de apeluri, în domeniul cooperării. Sunt mai multe aspecte care au fost luate ca învățăminte și sunt într-un memorandum aprobat de către primul ministru care sunt în curs de implementare. Unele sunt deja implementate, altele în curs de implementare. Și una dintre măsurile principale este să punem și ambulanța, și pompierii, și SMURD-ul în același dispecerat pentru care clădirea este gata și urmează cât de curând să îi avem în același loc pentru un management integrat pentru situații cum a fost cea de la Colectiv. Deci au fost luat învățăminte și aceste învățăminte sunt în curs de aplicare. Pe partea de prevenire, au fost luate măsuri legislative în iulie 2015 și au fost date normele de aplicare, printr-o ordonanță de urgență, imediat după situația de la Colectiv”, a spus Arafat. 

Acesta a mai vobit despre un proiect în cadrul căruia Departamentul pentru Situații de Urgență să semneze protocoale cu ONG-urile care pot ajuta în cazuri de urgență. „La nivelul DSU, începem un proiect de a identifica ONG-urile care doresc să colaboreze cu noi în timp, pentru a face un registru al ONG-urilor cu care putem colabora în situații de dezastre. Asta înseamnă să cunoaștem o ONG-urilor, să facem o formă nu vreau să-i spun de acreditare, ci de cunoaștere a unui ONG. Să semnăm un protocol pe diferite aspecte, pe care ONG-urilor pot să le asigure și când avem o situație chiar noi să apelăm la ONG și să spunem: Vă rugăm, avem nevoie de dumneavoastră aici. Dacă un ONG al psihologilor vrea să ne sprijine, semnăm cu ei un protocol, știm unde îi găsim, pe câți îi găsim, pe câți putem să ne bazăm, când avem o situație”, a mai spus Arafat.

Trebuie să găsiți ceea ce funcționează aici, în România, dar faceți-o înainte să se întâmple un incident, nu după aceea

Ian Cameron, expert britanic

Ian Cameron, un jurnalist BBC cu 35 de ani de experiență, specializat în protecția civilă și membru în Comitetul Director de Avertizare și Informare a Publicului din Marea Britanie, a vorbit despre necesitatea de a pregăti populația pentru situațiile de criză. 

„În Marea Britanie există fabrici de substanțe chimice. S-a pus problema: Dacă are loc vreun incident cum avertizăm oamenii? Și ce am făcut a fost mergem în școli și să îi rugăm pe copiii cu vârste între opt și 11 ani să facă jingle-uri radio, să facă postere, să vină cu cântecele despre ce trebuie să facă oamenii când aud sirenele: adică să intre în casă, să stea în casă și să asculte radioul. Pentru faptul că sirenele urmau să fie testate pentru la ora trei, pentru trei minute, pe data de trei ale lunii. Și am pus totul pe un website, iar părinții au ascultat ceea ce au făcut copiii, iar copiii le-au tradus, pentru că în acea zonă trăiau multe familii poloneze și indiene. Dacă faci un pliant și îl pui la ușă, oamenii îl vor arunca la gunoi. Trebuie să găsiți ceea ce funcționează aici, în România, dar faceți-o înainte să se întâmple un incident, nu după aceea”, a spus Cameron. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un lucru simplu care se putea face usor dupa tragedia de la Colectiv si care putea si poate salva multe vieti: obligativitatea montarii de sprinkle-re in orice incapere destinata publicului si care sa fie cuplate cu detectoare de fum, montaje care sase faca intr-o perioada rezonabila de timp. Orice inceput de incediu ar fi usor anihilat si multe vieti s-ar salva. Costa, dar merita. Oricine ar suporta un plus la bilet sau consumatie pentru a se sti in siguranta.
    • Like 1


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult