Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce a învățat America în 2003, după incendiul din clubul din Rhode Island. Și ce a învățat România după Colectiv

Pe 20 februarie 2003, când clubul The Station a ars din temelii, Nathan Rodgers lucra la Agenția pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență din Rhode Island. 

Nu o să uite niciodată acea noapte în care 100 de oameni și-au pierdut viața și 230 au fost răniți, după ce scânteile de la artificiile de pe scenă au aprins izolația fonică a clubului. Era de serviciu. 

„Multe dintre imagini rămân cu tine toată viața și vin în valuri pe măsură ce trece timpul. Și nu este vorba doar de imagini, ci de lucruri precum mirosul și vocile pe care nu te aștepți să ți le amintești. Ceea ce s-a întâmplat atunci a rămas cu mine și cu colegii care au fost prezenți în acea noapte. Ne amintim însă și de lecțiile învățate, de cum am devenit mai buni, ca oameni, ca organizație, ca stat, ca abilități dobândite. Aceste amintiri încerc să le păstrez în minte și pe ele le las să îmi alimenteze munca. Încercăm să canalizăm emoțiile de atunci și să le îndreptăm înspre ceea ce avem de făcut”, a spus Rodgers, într-o conferință de presă ținută la București, după seminarul „Lessons learned in mass casualties incidents”, organizat de Departamentul pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Ambasadei SUA.

Astăzi, Rodgers este Civil Emergengency Planning Officer pe lângă Misiunea SUA la NATO și atașat al Agenției Federale de Gestionare a Situațiilor de Urgență și vorbește despre procedurile schimbate atât la nivelul statului Rhode Island, cât și la nivel federal, după dezastrul din clubul The Station. Chiar și cluburile cu o capacitate mai mică au fost obligate să se doteze cu stingătoare de incendii. A crescut numărul ieșirilor de urgență. A apărut obligativitatea de a angaja persoane specializate în managementul mulțimilor la evenimente. Autoritățile se folosesc de concerte și de meciuri pentru a face exerciții în care să își testeze echipamentele de intervenție și capacitatea de răspuns. Unități mobile pentru victime multiple sunt poziționate în diferite locuri pe suprafața statului Rhode Island, pentru a putea aunge mai rapid la locul unei catastrofe. „S-au făcut schimbări importante și la nivel federal, la nivelul mijloacelor de comunicare și a acordurilor de ajutor reciproc. Ne-am asigurat că vorbim aceeași limbă, în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență și că le rezolvăm într-un mod unitar, la nivelul diferitelor state, în loc să avem jurisdicții individuale, așa cum am avut în trecut”, spune Nathan Rodgers. Totodată, el a vorbit și despre cum trebuie făcută comunicarea în situații de urgență: autoritățile trebuie să dea în mod transparent informații, din oră în oră, având mereu în atenție prioritatea absolută. Victimele și familiile acestora.

În SUA, 96 de oameni au murit pe loc în urma incendiului din Rhode Island și patru la spital. În România, ca urmare a incendiului din Colectiv, 26 de oameni au murit pe loc, unul imediat ce a ajuns la spital și alți 37 pe perioada internării sau a transportului în străinătate.

Arafat: Vrem să semnăm protocoale cu ONG-uri care să colaboreze cu DSU

Întrebat ce lecții a învățat România în urma incendiului de la Colectiv, secretarul de stat Raed Arafat spune că a ajuns la concluzii similare cu cele trase în SUA „în domeniul comunicațiilor, în domeniul modurilor de reacție imediată la mai multe tipuri de apeluri, în domeniul cooperării. Sunt mai multe aspecte care au fost luate ca învățăminte și sunt într-un memorandum aprobat de către primul ministru care sunt în curs de implementare. Unele sunt deja implementate, altele în curs de implementare. Și una dintre măsurile principale este să punem și ambulanța, și pompierii, și SMURD-ul în același dispecerat pentru care clădirea este gata și urmează cât de curând să îi avem în același loc pentru un management integrat pentru situații cum a fost cea de la Colectiv. Deci au fost luat învățăminte și aceste învățăminte sunt în curs de aplicare. Pe partea de prevenire, au fost luate măsuri legislative în iulie 2015 și au fost date normele de aplicare, printr-o ordonanță de urgență, imediat după situația de la Colectiv”, a spus Arafat. 

Acesta a mai vobit despre un proiect în cadrul căruia Departamentul pentru Situații de Urgență să semneze protocoale cu ONG-urile care pot ajuta în cazuri de urgență. „La nivelul DSU, începem un proiect de a identifica ONG-urile care doresc să colaboreze cu noi în timp, pentru a face un registru al ONG-urilor cu care putem colabora în situații de dezastre. Asta înseamnă să cunoaștem o ONG-urilor, să facem o formă nu vreau să-i spun de acreditare, ci de cunoaștere a unui ONG. Să semnăm un protocol pe diferite aspecte, pe care ONG-urilor pot să le asigure și când avem o situație chiar noi să apelăm la ONG și să spunem: Vă rugăm, avem nevoie de dumneavoastră aici. Dacă un ONG al psihologilor vrea să ne sprijine, semnăm cu ei un protocol, știm unde îi găsim, pe câți îi găsim, pe câți putem să ne bazăm, când avem o situație”, a mai spus Arafat.

Trebuie să găsiți ceea ce funcționează aici, în România, dar faceți-o înainte să se întâmple un incident, nu după aceea

Ian Cameron, expert britanic

Ian Cameron, un jurnalist BBC cu 35 de ani de experiență, specializat în protecția civilă și membru în Comitetul Director de Avertizare și Informare a Publicului din Marea Britanie, a vorbit despre necesitatea de a pregăti populația pentru situațiile de criză. 

„În Marea Britanie există fabrici de substanțe chimice. S-a pus problema: Dacă are loc vreun incident cum avertizăm oamenii? Și ce am făcut a fost mergem în școli și să îi rugăm pe copiii cu vârste între opt și 11 ani să facă jingle-uri radio, să facă postere, să vină cu cântecele despre ce trebuie să facă oamenii când aud sirenele: adică să intre în casă, să stea în casă și să asculte radioul. Pentru faptul că sirenele urmau să fie testate pentru la ora trei, pentru trei minute, pe data de trei ale lunii. Și am pus totul pe un website, iar părinții au ascultat ceea ce au făcut copiii, iar copiii le-au tradus, pentru că în acea zonă trăiau multe familii poloneze și indiene. Dacă faci un pliant și îl pui la ușă, oamenii îl vor arunca la gunoi. Trebuie să găsiți ceea ce funcționează aici, în România, dar faceți-o înainte să se întâmple un incident, nu după aceea”, a spus Cameron. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Un lucru simplu care se putea face usor dupa tragedia de la Colectiv si care putea si poate salva multe vieti: obligativitatea montarii de sprinkle-re in orice incapere destinata publicului si care sa fie cuplate cu detectoare de fum, montaje care sase faca intr-o perioada rezonabila de timp. Orice inceput de incediu ar fi usor anihilat si multe vieti s-ar salva. Costa, dar merita. Oricine ar suporta un plus la bilet sau consumatie pentru a se sti in siguranta.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult