Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce ar însemna pentru Moldova ca pe 20 octombrie să pice testul referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană?

Republica Moldova 9 mai 2024

Foto:  Elena Covalenco / AFP / Profimedia

Dacă referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) ar avea un rezultat negativ, Republica Moldova ar risca să cadă într-o capcană similară cu cea a Georgiei și și-ar periclita parcursul pentru a îndeplini criteriile de aderare. Eșecul referendumului ar submina angajamentele constituționale și ar putea crea o percepție de indecizie în rândul cetățenilor și al partenerilor internaționali.

În absența unei strategii clare și ireversibile de integrare, R.Moldova s-ar putea confrunta cu o scădere a sprijinului din partea Uniunii Europene, iar reformele interne, în special în domeniul justiției, ar putea fi compromise. Eșecul ar putea amplifica influența externă, în special din partea Federației Ruse, care ar profita de situație pentru a-și extinde controlul asupra spațiului politic moldovenesc. În acest context, ar deveni din ce în ce mai greu pentru Chișinău să convingă statele membre ale UE că R.Moldova este un stat cu adevărate aspirații europene.

În cazul în care acest exercițiu democratic ar eșua, asta ar avea consecințe grave pe mai multe planuri - politic, economic și social, cu efecte pe termen lung asupra viitorului țării. Un eșec al referendumului ar marca un moment critic în istoria R.Moldova, punând în pericol nu numai drumul nostru spre construcția europeană, ci și stabilitatea, oportunitățile de dezvoltare pe care le-am dobândit cu greu.

Instabilitate și polarizare politică

Politic, rezultatul negativ al referendumului ar putea duce la o schimbare majoră în orientarea strategică a țării. Forțele politice care promovează o politică pro-europeană ar pierde din legitimitate și chiar din susținerea populară, ceea ce ar deschide ușa pentru partidele sau liderii politici care susțin o reorientare spre Est, mai ales spre Federația Rusă. Acest scenariu ar crește considerabil riscul adoptării unor legi de inspirație rusă, cum ar fi cea privind „agenții străini”, promovată și în alte state post-sovietice, precum Georgia. Implementarea unor astfel de măsuri ar putea restrânge drastic activitatea societății civile, a presei independente și a organizațiilor internaționale, erodând democrația și libertățile fundamentale ale țării noastre.

Din perspectiva eforturilor de aderare, în cazul unui eșec al referendumului ar putea apărea și riscul unei stagnări politice prelungite. Forțele pro-europene și cele pro-ruse ar intra într-un conflict și mai acut, divizând și mai mult societatea. Această polarizare ar putea crea instabilitate politică, iar guvernele viitoare ar fi nevoite să se concentreze mai mult pe gestionarea crizelor interne decât pe implementarea reformelor necesare pentru a menține R.Moldova pe drumul european. Astfel, instabilitatea politică ar putea amâna pe termen nedefinit orice progres în negocierile cu Uniunea Europeană, asemenea situației din Serbia, care se află într-un proces de aderare blocat de mai bine de 12 ani, în mare parte din cauza influenței rusești și a lipsei unui consens intern clar privind direcția europeană.

Vulnerabilitate economică, energetică, de securitate

În plan economic, un eșec al referendumului de a consolida opțiunea europeană ar avea consecințe semnificative, deoarece Uniunea Europeană este principalul partener economic și comercial al R.Moldova. Pierderea sprijinului european ar însemna o scădere a investițiilor, atât directe, cât și prin fonduri europene, destinate modernizării infrastructurii și sprijinirii dezvoltării economice. Aderarea la UE ar aduce acces la piața internă a Uniunii, la fondurile de coeziune și dezvoltare regională, care ar transforma economia R.Moldova pe termen lung. În schimb, un eșec al referendumului ar amâna aceste beneficii, lăsând țara într-o stagnare economică.

Mai mult, R. Moldova ar deveni și mai vulnerabilă în fața șantajului energetic al Rusiei. Fiind dependentă de importurile de gaze și energie din Federația Rusă, Chișinăul s-ar confrunta cu riscul unor creșteri abrupte ale prețurilor și al unor posibile întreruperi în aprovizionare. De asemenea, R.Moldova ar putea deveni mai izolată din punct de vedere economic, având în vedere că Rusia a demonstrat de-a lungul anilor că folosește resursele energetice ca instrument de presiune politică.

Un alt aspect esențial este legat de securitatea națională. Uniunea Europeană oferă nu numai stabilitate economică, ci și o ancoră pentru securitatea regională. R.Moldova este un stat neutru, ceea ce înseamnă că securitatea sa depinde în mare parte de contextul geopolitic. Aderarea la UE i-ar oferi R.Moldova un cadru de cooperare în domeniul securității și al apărării, iar țara ar putea beneficia de sprijin în fața unor amenințări externe. În lipsa unui parcurs clar către integrarea europeană, R.Moldova riscă să rămână vulnerabilă la influențele destabilizatoare ale Rusiei, care, prin tactici de război hibrid, ar putea exploata orice slăbiciune a statului. Tocmai de asta este nevoie ca țara noastră să adere odată cu Ucraina, care ne apără de agresiunea rusă.

Demoralizarea cetățenilor

Din punct de vedere social, un eșec al referendumului ar putea afecta moralul populației și încrederea cetățenilor în viitorul țării. Integrarea europeană este văzută de mulți moldoveni ca o șansă de a depăși sărăcia, corupția și instabilitatea politică. Un rezultat negativ ar putea duce la o creștere a migrației, în special în rândul tinerilor, care nu ar mai vedea un viitor sigur și prosper în țara lor. Aceasta ar agrava și mai mult problema demografică a țării, deja afectată de exodul masiv de forță de muncă către statele Uniunii Europene. Pe termen lung, acest lucru ar putea submina capacitatea țării de a se dezvolta și de a-și asigura stabilitatea internă.

Un alt efect social ar fi creșterea vulnerabilității populației față de propaganda și dezinformarea venită din Rusia. Un eșec al referendumului de a consolida orientarea pro-europeană ar putea amplifica discursurile eurosceptice și pro-ruse, afectând percepția publicului pe subiectul Uniunii Europene.

În loc de concluzii

Un rezultat negativ al referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană ar reprezenta un pas înapoi pentru R.Moldova și ar pune în pericol viitorul său european. Fără un sprijin covârșitor din partea cetățenilor, parcursul european ar putea fi compromis de influențe externe, iar R.Moldova ar risca să intre într-o criză politică și economică profundă, devenind vulnerabilă la influențele destabilizatoare ale Rusiei. Este importantă întărirea în Constituție a angajamentului față de aderarea la UE, astfel încât acest obiectiv să nu poată fi schimbat de guverne viitoare, chiar și în cazul unor evoluții politice nefavorabile. Numai prin consolidarea angajamentului european, atât la nivel politic, cât și constituțional, R.Moldova își poate asigura un viitor stabil și prosper în cadrul Uniunii Europene, dar mai ales își poate accelera procesul de aderare. Pentru aceasta, avem nevoie ca România să rămână în continuare avocatul cel mai fervent al parcursului european al R.Moldova.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult