Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Europarlamentarele la Chișinău - număr record de votanți. Partidele românești vor năvăli peste Moldova la alegerile prezidențiale și parlamentare de la sfârșitul anului

Coadă la vot la Chisinau

Foto: Elena Covalenco/ AFP/ Profimedia

În Republica Moldova, au votat în jur de 57.000 de moldoveni cu cetățenie română. Este vorba de circa 25% din totalul celor care au mers la secțiile de votare deschise în afara României, fiind înregistrat un total de 216.000 de voturi exprimate de diaspora românească. Acest număr impresionant reflectă implicarea activă a comunității românești din R. Moldova în viața politică a României. Ne putem doar imagina câți moldoveni cu dublă cetățenie au votat în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Partidele românești vor năvăli peste Moldova la alegerile prezidențiale și parlamentare românești din toamnă și iarnă. Și au de ce! Pentru cine au votat cetățenii români din Moldova, dar și ce se schimbă de la faptul că românii de peste Prut au fost atât de activi la aceste alegeri, am explicat mai jos. 

Cifrele la europarlamentare în Moldova

România a deschis în R. Moldova 52 de secții de votare, un număr în creștere față de precedentele alegeri europarlamentare. Astfel, duminică, oamenii au stat la coadă pentru a vota în principal pentru partide pro-europene. La viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare din toamnă și iarnă, cu siguranță formațiunile politice românești vor acorda o atenție sporită alegătorilor din diasporă, inclusiv celor din Republica Moldova. Participarea activă a moldovenilor cu cetățenie română ar putea influența semnificativ rezultatele acestor scrutine.

Până la acest moment, alianța PSD-PNL ar fi obținut peste 54,2% din voturile românilor din Republica Moldova. Pe locul secund, la o distanță semnificativă, se află Alianța Dreapta Unită (PMP, USR și Forța Dreptei), cu aproximativ 23,6%. Reînnoim Proiectul European al României (Reper) s-a clasat pe locul trei în preferințele electoratului român din Republica Moldova, cu aproximativ 5,6%. Nici vorbă de partide eurosceptice și extremiste în top 3 formațiuni românești, preferate de moldovenii cu dublă cetățenie. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, de exemplu, a obținut 4,6% în Republica Moldova.

Important este că, dacă excludem voturile cetățenilor români din Moldova, care au votat masiv PSD-PNL și ADU, atunci diaspora ar fi fost câștigată de partidele extremiste AUR și SOS, ceea ce ar fi fost un rezultat rușinos pentru România.

Rezultatele acestor alegeri erau oarecum așteptate, având în vedere că s-a votat conform îndemnurilor liderilor partidelor moldovenești Partidul de guvernare PAS a îndemnat alegătorii să-și sprijine partenerii din România, PNL, în timp ce primarul de Chișinău, prin formațiunea sa MAN, a îndemnat la vot pentru PSD, partidul care îl susține politic. A fost oarecum surprinzător să vedem că PAS și MAN au fost aliați în aceste alegeri. De asemenea, această alianța a fost susținută datorită prezenței constante a eurodeputatului roman Siegfried Mureșan la Chișinău.

De asemenea, anumite partide pro-europene extra-parlamentare au făcut campanie pentru Alianța Dreapta Unită (ADU). Acest bloc electoral a fost votat în principal datorită activității fostului președinte, Traian Băsescu în Moldova.

Număr record de români în Moldova?

Participarea la vot a fost mai mare, comparativ cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019, când mai puțin de 38 de mii de alegători s-au prezentat la alegeri. Trebuie menționat și faptul că, în 2019, numărul secțiilor de votare a fost mai mic. Mai mult de un milion de moldoveni cu cetățenie română se simt puternic legați de România. Aceștia văd participarea la alegerile românești ca o modalitate de a-și exprima identitatea și de a menține legături strânse cu România.

Mai mult, putem vorbi deschis despre faptul că cei 57 de mii de cetățeni români care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile europarlamentare vor vota favorabil și pentru referendumul de aderare la Uniunea Europeană, cel puțin marea majoritate.

Desigur că partidele românești ar fi trebuit să fie și mai active la aceste alegeri. Și aici mă refer atât la prezența în mai multe mitinguri electorale, unde să vină cu o ofertă electorală mai bogată, cât și să comunice despre importanța acestor alegeri și cum îi poate afecta soarta Uniunii Europene. Pe viitor, o mai mare implicare din partea statului român ar fi binevenită, pentru ca românii, europenii din Moldova să facă o alegere în cunoștință de cauză.

Cei din Republica Moldova, din țară ori aflați la muncă sau studii în statele membre ale Uniunii Europene, au acordat un vot masiv pentru partidele românești care reprezintă atât România, cât și Republica Moldova în Parlamentul European.

De ce este important?

Și da, o prezență electorală mare a moldovenilor la alegerile europarlamentare aduce mai multe beneficii directe în promovarea și susținerea intereselor Republicii Moldova.

În primul rând, sporește vizibilitatea și importanța problemelor specifice cu care se confruntă Republica Moldova. Acest lucru poate conduce la un suport financiar mai mare și la rezoluții de susținere a Moldovei în fața agresiunii hibride ruse. Prezența crescută a voturilor poate sensibiliza mai mult deputații europeni și alte state membre cu privire la nevoile și aspirațiile noastre, crescând suportul pentru programele de dezvoltare și asistență dedicate Moldovei.

În al doilea rând, dacă interesele Republicii Moldova sunt reprezentate consistent și clar în Parlamentul European, șansele ca acestea să fie luate în considerare în negocieri sau în formularea politicilor sunt mai mari. Astfel, țara poate beneficia de o poziție mai solidă în negocierile cu Uniunea Europeană. Iar momentul alegerilor europarlamentare de pe 9 iunie, înainte de summit-ul Consiliului European din 25 iunie, unde se așteaptă ca Moldova să demareze oficial negocierile, poate demonstra un motiv în plus că UE trebuie să continue decisiv ritmul alert de integrare europeană a Chișinăului.

În cele din urmă, sper că europarlamentarii români vor deveni mai conștienți de mobilizarea și de implicarea activă a electoratului din Moldova, dar și vor fi stimulați să facă și mai multă muncă în favoarea parcursului european al țării. Probabil că și decidenții europeni vor simți o anumită presiune pentru a nu dezamăgi, lucrând intens pentru a traduce interesele și nevoile specific moldovenești în politici și acțiuni concrete la nivelul Uniunii Europene.

În loc de concluzii

Cu certitudine, decidenții europeni ar trebui să aibă o campanie mai activă în acest sens, pentru că mai mult de un milion de cetățeni europeni care locuiesc momentan într-un stat non-UE nu știau că au această șansă de a vota, dar au făcut-o pentru că:

  • se simt români;
  • partidele din Moldova i-au îndemnat la vot;
  • societatea civilă a explicat pe înțelese de ce moldovenii trebuie să voteze la aceste alegeri.

Prin prezența la aceste alegeri europene, românii de peste Prut au transmis un mesaj tranșant, atât României, cât și Uniunii Europene, prin care au demonstrat cât de mult își doresc în Uniunea Europeană.

Acest articol a apărut prima dată pe site-ul publicației Agora.md din Republica Moldova.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult