Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce e mai rău a trecut? Două grafice care aparent se bat cap în cap explică de ce americanii privesc prezentul cu îngrijorare și viitorul cu optimism

Bursă SUA

Foto: Johannes Eisele/ AFP/ Profimedia

Avem două grafice: primul e cel al șomajului american, în care vedem evoluția dezastruoasă a economiei reale. Al doilea e evoluția bursei americane, reprezentate de indicele S&P 500, care o duce destul de bine, fiind pe creștere de o lună și reducând foarte mult pierderea de la maximul înregistrat în februarie.

 

Ce se întâmplă? De ce e deconexiunea asta manifestă între o economie reală în cârje și o bursă în creștere? Nu e ăsta un exemplu al modului în care miliardarii planetei fac bani și în criză, în timp ce oamenii simpli (economia reală) se chinuie să supraviețuiască?

Cam acesta e discursul de stânga, dacă citiți postările politicienilor socialiști, unul dintre caii de bătaie e discrepanța asta aparentă.

Deci, care sunt explicațiile?

- în primul rând, bursa reflectă economia reală. Însă nu reflectă ce s-a întâmplat în trecut, ci ce se va întâmpla în viitor. E „forward looking”, în sensul că ce s-a întâmplat până acum e deja integrat în prețurile trecute, în timp ce evoluția prezentă reflectă o viziune asupra viitorului: ce se va întâmpla cu economia reală în viitorul apropiat.

- asta se întâmplă pentru că prețul acțiunilor este calculat pe baza estimărilor viitoare cash flow aduse în prezent prin discount rate; de aceea Tesla e valorizată la 800 de dolari, deși are pierderi, pentru că cash flow-ul companiei se află în viitor. Iar pentru burse, viitorul contează. Același lucru se întâmplă și pentru Uber, Twitter sau Zoom.

- în plus, ratele mici ale dobânzii ajută piața bursieră, pentru că „umflă” estimarea viitoare de cash flow, pentru că pentru a calcula o sumă de bani în viitor la valoarea prezentă, acea sumă se împarte la un factor de discount, care depinde de rata dobânzii; în plus, o rată mică a dobânzii crește profitul companiilor pentru că acestea plătesc mai puțini bani pentru datoriile bancare.

- dar de ce crede piața că va fi bine în viitorul apropiat, deși pandemia continuă și economia reală încă e blocată și nu se știe cum va reveni și când? Sunt mai multe ipoteze aici: bursa consideră că ce e mai rău a trecut și că scenariul cel mai pesimist a fost deja integrat în marea contracție din februarie-martie; astfel că de acum încolo tot mai multe piețe se vor deschide; în plus, sunt foarte multe informații privilegiate care circulă și care pot indica un scenariu în care pandemia va lua sfârșit mai repede decât credem toți; o altă explicație ar fi că acțiunea băncilor centrale de a susține economia cumpărând titluri, inclusiv datorii ale companiilor, duce implicit la o creștere a valorii acestor companii, din moment ce spectrul falimentului este îndepărtat.

- asta nu înseamnă că bursa are un glob de cristal care prevede corect vitorul. Nimeni nu știe ce se va întâmpla peste câteva luni sau un an. Însă bursele fac parte din economie și se bazează pe evoluția economiei reale, pariind pe viitor și valorizând acest viitor prin semnalul prețurilor curente.

Rolul băncii centrale se extinde

Ce se întâmplă dacă ești o firmă într-o economie sofisticată ca cea americană și ai nevoie de bani pentru a te dezvolta? Una dintre metodele cele mai interesante pe care le ai la dispoziție este să te împrumuți. Într-o piață complexă, sursele de împrumut sunt multiple, așa că creditorii potențiali se pun la masă cu tine, îți analizează compania, situația financiară și decid câți bani să-ți dea și la ce preț. Tranzacția are loc printr-un schimb în care creditorii investesc niște bani în companie, și compania le eliberează o hârtie (să o numim hârtia A) în care spune că îi va rambursa X dolari la datele de Y. Compania își finanțează proiectele cu acei bani și creditorii câștigă bani atât din dobândă, cât și din evoluția pe piață a valorii hârtiei respective.

Pentru că ne aflăm pe o piață sofisticată, hârtia circulă pe o piață secundară și în funcție de câți doritori sunt să dețină acea hârtie (pentru că au încredere că vor primi banii înapoi la datele menționate) cu atât prețul poate crește și astfel se poate face un profit.

Dacă vrei să participi și tu la acest joc, atunci cauți pe piață niște companii care cu asta se ocupă, investesc bani în hârtiile emise de companiile debitoare și emit alte hârtii (să le numim hârtiile B ) către alți investitori care doresc și ei un pic din acțiune.

Firmele astea din urmă se numesc ETF, adică Exchange Traded Funds, și emit niște titluri (hârtiile B ) pe care le poți cumpăra și care produc un randament în funcție de valoarea hârtiilor A.

Toate bune și frumoase, dar când apare o pandemie globală care îngheață economia prin deciziile de carantinare, lucrurile se schimbă un pic. Dintr-o dată, multe dintre hârtiile A nu par să mai aibă o așa de mare valoare, pentru că multe companii nu mai au venituri și riscă să nu mai plătească datoriile și dobânzile. Iar fondurile ETF nu mai au nici ele foarte mulți bani pentru că investitorii deodată se decid că e riscant să mai investească în hârtiile B, care își pierd din atractivitate pentru că hârtiile A sunt devalorizate.

Apare deci o criză de lichiditate, într-o piață ETF pentru obligațiuni evaluată la aproape 1.000 de miliarde de dolari.

Ce e de făcut? Nici o problemă, există banca centrală americană, Federal Reserve, care anunță că va interveni pe piață cumpărând titluri ETF, adică titlurile B: 

„The Federal Reserve said a facility designed to purchase eligible corporate debt from investors will launch on May 12, bringing a key part of the U.S. central bank’s emergency coronavirus lending program online following weeks of anticipation.

The so-called Secondary Market Corporate Credit Facility will begin purchases of eligible exchange-traded funds invested in corporate debt on Tuesday, the New York Fed said Monday on its website. It was first announced in March and has played an important role in keeping financial markets relatively calm since then.”

Acum, această acțiune din partea băncii centrale este excepțională. Prin cumpărarea titlurilor B, Fed menține în viață o piață aflată în colaps, dar evident se pune întrebarea, ce se întâmplă cu acei bani? Fondurile ETF îi vor investi în hârtii A, care vor alimenta conturile unor companii aflate în imposibilitatea să se finanțeze. Problema principală este că aceste obligațiuni sunt în general riscante. Sunt emise de companii diverse, cu diverse profiluri de risc, iar acțiunea Fed va avea ca efect (neintenționat poate) o ieftinire a riscului în sensul că foarte mulți „băieți deștepți”, cu conexiunile necesare, vor profita de această facilitate pentru a emite hârtii A de o valoare îndoielnică, fondurile fiind folosite pentru a fi sifonate către diverse interese.

Nu va sta nimeni să analizeze companie cu companie care e nivelul de risc normal și legitim, pentru că nu e timp și nici nu există infrastructura necesară, ci persoanele deja conectate la sistem își vor împărți partea leului, probabil fără o creștere reală a proiectelor care vor aduce valoarea adăugată în viitor necesară pentru a rambursa acești bani.

De ce s-ar sinchisi cineva să mai facă investiții cu cap când știe că Federal Reserve cumpără junk bonds de pe piață atunci când nu mai cumpără nimeni?

Aici e marele pericol al acestor tip de operațiuni care depășesc sfera normală a politicii monetare. E drept, ne aflăm într-o pandemie și statul se simte cumva responsabil pentru închiderea economiei, deci pune în practică diverse instrumente neortodoxe, însă în final se emit niște bani din eter pentru a cumpăra niște hârtii cu valoare dubioasă pe piață. Este o întreagă discuție aici dacă nu cumva Fed își depășește mandatul și impactul acestor operațiuni într-un sistem atât de complex cum este economia americană nu va duce la un hazard moral și o distorsiune a formării prețurilor pe piață ca un semnal pentru investitori.

Efectul final e necunoscut. Pentru o economie sofisticată ca cea americană și pentru o bancă centrală cu credibilitatea Fed, s-ar putea să fie suficient și o reîntoarcere a creșterii economice după pandemie să acopere eventualele efecte adverse.

Articol preluat de pe notamarginala.substack.com

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate bune si frumoase, dar de ce graficul valorii dolarului arata ca dintii fierastraului, in timp ce euroiul creste ca din apa? (Desi rotativa -de bani- UE e pornita demult, economia stagneaza -si inca ce-, nimeni nu garateaza moneda asta comuna, si planurle de investitii pentru sustinerea economica depaseste mii de miliarde -la nivel UE si natioal, dar aceeasi moneda e intinsa, ca guma de mestecat- etc.)
    Ce e putred?
    • Like 0
  • Exista loosers si winners dupa fiecare criza, inclusiv pe bursa noastra si chiar din acelasi segment de piata: Nuclearelectrica se tranzactioneaza peste preturile dinaintea covid, in timp ce Petrom este crunt pedepsita de investitori cu 30% scadere. Logica investitorilor primeaza pt simplu motiv ca ei pariaza pe banii lor.
    • Like 2
  • Marcu check icon
    Ce nu inteleg din acest articol scris de un expert, este de ce se pune o bariera atat de clara intre previziunile viitoare ale bursei si economia reala, de la firul ierbii, pe care o simte fiecare. Eu cred ca sunt mult mai stranse decat se mentioneza in articol. Spre exemplu, un somaj de aproape 15% intr-o tara care nu ofera prea multe ajutoare, sanatate sau pensie daca nu muncesti, va rezulta intr-o scadere grava a consumului, care se va vedea direct in productia si profiturile companiilor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca teoria capitalista se bazeaza pe o intredere a oamenilor intr-un viitor mai bun decat prezentul, ceea ce duce la un consum "pe credit" mai mare decat resursele de care dispunem. Insa, in situatii de panica si recesiune, chiar si cei care isi permit si nu au fost disponibilizati nu mai consuma ce nu au, sunt mult mai atenti cu economiile si banii lor. Si asa se creeaza spiralele recesioniste. Ce nu imi este clar si nu explica nici articolul, este de ce bursele sunt asa optimiste in viitor, cand este clar ca vom vedea o reducere drastica a consumului la nivel mondial. Daca suntem optimisti si unele sectoare putem spera ca isi revin in cateva luni, daca ne gandim doar la consumul generat de turism care e clar ca nu isi va reveni prea curand si ar trebui sa ne ingrijoram. Multe locuri in lume existau doar pentru ca aveau turism si turistii cumparau bilete de avion, servicii de transport, mancare, bauturi, servicii de restaurant, cazari, suveniruri, etc. Era de departe industria care genera cele mai multe venituri in lume. Asta e clar ca nu va invia in iunie, sau cel putin nu la nivelurile la care se afla, din multe motive: multe zboruri si zone sunt inchise, multora le e frica sa mearca acum cu mijloace de transport ticsite si sa stea in camere in care au mai stat sute de persoane si multi isi dramuiec mai bine economiile, datorita incertitudinii economice. Iar o vacanta e prima "fitza" la care renunti... Deci, de ce in aceste conditii, bursele considera ca totul va fi roz?
    • Like 0
  • satanae check icon
    Ce nu pot să pricep, din articolul de mai sus, este unde nu are stânga asta inapoiata dreptate. Adică, după cum se știe, Fed-ul cumpără datoriile companiilor, indiferent dacă sunt bune sau nu, și injectează sume enorme pe piață, asigurând lichiditatea. Dacă n-ar fi făcut asta, bursele s-ar fi prăbușit, așa cum au și făcut-o în martie, când a apărut panica. În consecință, piețele s-au relaxat: indiferent cât de prost ar sta companiile și indiferent cât de prost ar fi fost conduse anterior crizei, le salvează statul. În consecință, toată lumea este sigură, așa că acțiunile nu pot decât să crească, iar veniturile deținătorilor de acțiuni - la fel. De ce i-ar mai păsa bursei, în condițiile astea, de pandemie? N-are decât să țină o mie de ani, că ea este susținută de stat! Cică are informații confidențiale despre cât o să țină. Da, i-a spus virusul. Asta deja este parte a teoriilor primitive conspirative de pe Facebook.
    Problema este că, în timpul ăsta, cei din economia reală, cu care bursa nu mai are de mult nici o legătură, sunt dați afară pe capete sau sunt obligați să se întoarcă la lucru, indiferent dacă este sigur sau nu. Dacă refuză, în State, își pierd ajutorul de șomaj. Dacă se îmbolnăvesc, statul tocmai se pregătește să-i absolve pe angajatori de orice răspundere. Curat economie de piață și tratament egal pentru toți sclavii, ca într-o adevărată democrație. Dar e stânga paranoica.
    • Like 1
  • Ganymede check icon
    Iarasi un articol capitalistoid care personifica bursa. Bursa "simte", "crede", "considera", "e sensibila". Frate, bursa nu e un om! Bursa e o mana de oameni putred de bogati (ca doar nu investim si speculam noi, astia de muncim de ne sar ochii din cap de la 9 la 5, la bursa). Bursa e un fel de whishful-thinking-tooth-fairy, despre cum unii bogati castiga in ore cat noi in zeci de ani, mutand banii dintr-un loc in altul.
    • Like 1
    • @ Ganymede
      Parerist check icon
      Nu-i chiar asa, sunt mulți din clasa medie superioara care investesc direct sau prin tot felul de fonduri, ținând cont ca băncile nu mai sunt o opțiune pentru economisit.
      Sau piloanele de pensii se la doi în sus. Cu alte cuvinte chiar și "proletariatul" care n-are habar sau timp de investiții si bursa tot e afectat de ce se întâmplă.
      • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult