Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce este Surva? Renumitul Festival Internațional al Măștilor revine în Bulgaria cu o amploare fără precedent: 10.000 de colindători cu măști vor defila pe străzi. Sărbătoarea va dura ca-n povești, trei zile și trei nopți

Surva

Foto: Hristo Vladev/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Dacă e ianuarie, atunci în Bulgaria e Surva. Așa spun bulgarii când merg cu sorcova. „Surva, Surva vesela” adică „Sorcova vesela”.

Numai că eu o să povestesc nu doar de-o sorcovă, ci de un adevărat ritual de colindat și alungat spirite rele, transformat de-a lungul timpului în cel mai iubit, mai plin de energie și de culoare festival în Bulgaria.

Surva se numește și are loc în fiecare an în orașul Pernik, la sfârșitul lunii ianuarie. În 2015 a fost declarat Patrimoniu Cultural Imaterial UNESCO.

Din cauza restricțiilor anilor precedenți, după trei ani de absență, acum în 2023 festivalul revine cu o forță incredibilă cum nu s-a mai pomenit vreodată.

Pentru prima dată în istoria de 50 de ani a evenimentului, la paradă vor participa peste 10.000 de colindători cu măști, sosiți nu numai din diferite regiuni ale Bulgariei, ci și de pe alte meleaguri din afara ei. Sărbătoarea va dura ca-n povești, trei zile și trei nopți, între 27 și 29 ianuarie.

Conform tradiției, colindatul și obiceiurile specifice încep însă din satele din regiune, încă din 13 și 14 ianuarie, când în calendarul iulian, pe stil vechi, se sărbătorește Anul Nou.

Dar cine sunt colindătorii? Și care e tradiția?

Kukeri se numesc. Pe vremuri, kukeri erau numai flăcăii satului, tinerii bărbați neînsurați. Acum, însă, sute de copii și de femei participă la sărbătoare. Așa se predă tradiția din tată-n fiu, din generație în generație.

Așa au reușit să treacă cu bine și de vremurile în care regimul comunist bulgar voia să le interzică tradiția. N-a reușit. Kukerii au alungat duhul rău, dragostea oamenilor pentru oameni și obiceiuri a învins.

Așa că pe 13 ianuarie, în timpul zilei, an de an, kukerii își pregătesc întâi clopotele. Tălăngi de fapt, de dimensiuni, forme și sunete diferite.

Foto Hristo Vladev/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Știți cum sună unul? Dar ia imaginați-vă toate deodată, în același ritm de salturi și dans războinic, parcă. „Piei, spirit rău! Veniți dragoste, sănătate și belșug!” Anul ăsta, mai mult ca niciodată au chemat și pacea-n lume. Numai de-ar veni!

Nici tobele și nici acordeoanele nu lipsesc. Auzi o dată ritmurile astea-n viață, nu te mai desparți de ele. Credința e așa: cu cât mai gălăgioși sunt kukerii, cu-atât mai sigur că vor alunga duhurile și spiritele rele. Și cu-atât mai mult vor rămâne întipărite în mintea și sufletul gazdelor sau participanților la festival.

Măștile și costumele

Cioplite-n lemn, cu elemente decorative de diferite texturi colorate, măștile sunt adevărate opere de artă. Și cu cât fizionomiile redate sunt mai urâte și mai înfricoșătoare, cu atât mai bine. Cu atât sperie răul mai tare.

Foto Hristo Vladev / Sputnik / Profimedia

Cele mai vechi măști au chip de berbec, capră sau taur. Unele măști au două sau mai multe capete. Pe de o parte, un cap cu față bună, zâmbitoare. Pe de altă parte, un cap cu față sinistră, cu nasul mare și coroiat. Așa se întruchipează binele și răul conviețuind deopotrivă.

Culorile decorațiunilor nu sunt mai puțin importante decât materialul, roșu fiind esențial, simbol al fertilității și al reînvierii naturii, al soarelui și al focului care „alungă” forțele și spiritele malefice. Cealaltă culoare predominantă este albul, simbol al apei, al luminii și al purității.

Aceleași culori se regăsesc și în costumele din material textil. Impresionante sunt și costumele de blană naturală - adevărate comori cu reguli stricte de fabricație și păstrare din generație în generație.

Și-așa costumați, cu zeci de kilograme de clopote la brâu și măști pe față, seara, în sat, pe 13 se aprinde focul care arde toate relele și nenorocirile și purifică totul. Unii kukeri colindă chiar cu făclii aprinse.

Iar oamenii încing hora în jurul focului. Până în noapte prăznuiesc.

A doua zi dimineață, kukerii pleacă la colindat. N-au voie să ocolească nicio casă din sat. Iar oamenii abia-i așteaptă cu poarta deschisă și cu masa pusă. Stăpânii casei sunt gata de urări de bine.

Așa-i prin satele Bulgariei, nu numai de Anul Nou, ci și de alte sărbători, până-n Paște.

Foto: GeorgiD / Alamy / Alamy / Profimedia

Iar despre festival, ce să vă spun eu? Vă las mai bine cu vorbele primarului din Pernik: „Festivalul Internațional al Jocurile Mascate „Surva” este o experiență uimitoare, purtătoare de mari emoții. Festivalul este cel mai mare eveniment pe timp de iarnă în Bulgaria și unul dintre cele mai mari din Europa. Cine nu s-a atins de magia lui, ar trebui s-o facă, pentru că nu există niciun alt festival ca acesta, nicăieri”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult