Sari la continut
Sustenabilitate

Ce face mama și nu fac eu

sustenabilitate.

Foto: Getty Images

Mi se pare că generația mea și a fiului meu sunt preocupate de sustenabilitate și luptă împotriva risipei. Dacă mă uit pe instafb și restul canalelor media, văd multă preocupare reală sau de modă despre natură, planetă, lupta împotriva risipei alimentare, a plasticului, cum să economisim bani, să nu folosim apa în exces sau să mergem mai mult pe jos.

Sunt din ce în ce mai mulți oameni care se implică și apar inițiative frumoase care ajută la educarea împotriva risipei. Am impresia că trendul sustenabilității s-ar fi născut undeva după Acordul de la Paris, în 2015. Aiurea. Eroare totală. Stai să vezi ce face mama. Ce fac toate mamele care s-au născut cu economia în genă și care urăsc risipa nu din sărăcie sau comunism, ci pentru că pur și simplu nu le place să arunce. Nici cu banii, nici cu apa, nici cu mâncarea. Nu se simt bine să risipească ceva pentru care au muncit - ele sau alții.

Am rugat-o să scrie pe hârtie unele „eco-gesturi” pe care le face de o viață. Mi le-a dat pe o hârtie de la un medicament, refolosind așadar, cum altfel.

Le redau mai jos, cu foarte mici adăugiri, dar fără interpretări.

Primul capitol: apa

- vasele se spală în două recipiente mai mari, unul cu detergent, altul pentru clătit. Pentru o masă a unei familii cu trei persoane se pune apă o singură dată în fiecare dintre recipiente. Acum pot fi și două chiuvete, cum are fiecare în casă;

- rufele spălate cu mâna se limpezesc în lighean, iar apa rezultată se oprește pentru vasul de la toaletă;

- în apa rămasă după baie se înmoaie carpete sau covorașe pentru spălat;

- fructele și legumele se spală într-un vas mai mare, iar apa rezultată se pune obligatoriu la flori.

Al doilea set este despre curentul electric:

- stingem lumina după noi când ieșim din cameră;

- nu folosim două aparate electrice în același timp;

- când plecăm de acasă în vacanță scoatem totul din priză, inclusiv frigiderul.

Despre reciclare ambalaje:

- sticlele se spală și se păstrează ca să le poți vinde când nu mai ai bani (pe vremuri așa se făcea fiindcă erau centre de reciclare pentru sticlă, hârtie, lemn și metal);

- ziarele se folosesc pentru a înveli morcovii și merele iarna, ca să țină mai mult. Și, evident, la ștersul geamurilor spălate cu soluție de apă cu oțet;

- pungile de hârtie pentru a păstra plante uscate - mărar, pătrunjel etc:

- cutiile din plastic pentru a pune la congelator ce rămâne de mâncare sau a pune mâncare copiilor la școală/serviciu;

- pungile din plastic nu se aruncă - mai ales cele pentru sandvișurile zilnice la școală/serviciu, trebuie aduse înapoi.

Despre mâncare:

- nu gătim decât pentru o zi, maximum trei, deci nu cumpărăm mai multă mâncare;

- pâinea uscată se face pesmet;

- frunzele legumelor nu se aruncă, se gătesc și ele;

- se folosește totul de la un animal, pentru că totul este comestibil și gustos;

- punem conserve pentru iarnă, nu cumpărăm, e mai ieftin. Facem gem din toate fructele care stau să se înmoaie. 

Multe par banale, dar ea le face de când se știe. Nu se consideră ecologistă și nu face asta în numele vreunei ideologii. Față de ceea ce fac mamele noastre, eu una recunosc că sunt la mare distanță. Și încă n-am vorbit despre ce fac bunicile…

Mama nu a încremenit în ce făcea când nu prea aveau cu ce. Are și obiceiuri sustenabile moderne: dacă mânâncă fistic, atunci cojile vor fi folosite ca substrat drenant pe fundul ghiveciului vreunei flori… Lupta continuă.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am oroare sau cel putin ma ia ceva frisoane cand imi amintesc de reciclatul pungilor de lapte. Cei tineri nu stiu de ce vorbesc, cei mai in varsta isi amintesc de acele pungi grosute, spalate si lasate la uscat. De aceea ai o anumita reactie cand vezi/citesti chestii din astea cu "reciclatul" apei. Si vad comentarii ce iau asta in ras. Totusi, realizam ca noi folosim apa potabila, buna de baut, apa scumpa de produs, o tratam ca pe un produs de "unica folosinta" si tragem, vorba vine, apa la veceu peste ea? Folosim o apa curata la buda, o apa buna de baut. Nu stiu daca ar fi de bine sau de rau, sa prind in timpul vietii mele o de restrictie la folosirea apei si impunerea unui sistem de recirculare a apei menajere pentro o a doua folosinta. Pare de ras, dar apa incepe sa devina un lux.
    • Like 0
  • Mama dv a trăit, pesemne (sau a văzut la părinți și rude) vremurile de după război, când orice conta și costa dar, mai ales, nu se găsea... Respect și admirație pentru gândire și efortul de a folosi totul. pana la ultima expresie
    • Like 0
  • Să vă mai dau și eu idei nebunești din astea:
    - Să faceți baie cât mai rar spre deloc;
    - Dacă totuși nu rezistați tentației de a vă mai spăla ocazional, atunci neapărat să faceți baie în cadă, Nu duș. Și evident cu apă rece în orice anotimp. Apa respectivă se va refolosi de cât mai multe ori, în decurs de mai multe luni și se va arunca doar în vasul de toaletă;
    - La toaletă nu se va trage apa deloc. Singura excepțiie va fi o dată la câteva luni, când se va arunca apa de la spălatul propriu sau al rufelor (care nu este însă recomandat);
    - E de preferat să se mănânce nu din farfurii și cu tacâmurile, pentru a nu fi nevoiți să le spălăm. Vom mânca simplu și sănătos, cu mâna direct din oală. Doar cu mâna dreaptă, evident, fiindcă pe cea stângă o vom folosi la WC și nu le vom spăla pe niciuna, în nicio circumstanță. Fraza cu sens figurat ”o mână spală pe alta” este o expresie învechită, care își va pierde sensul în această nouă și cretină lume;
    - Nu se va mai mânca porc, vită etc fiindcă creșterea lor poluează. Nu se vor mai mânca de asemenea nici vegetale, fiindcă plantele vii, prin fotosinteză consumă CO2-ul dăunător și produc oxigenul benefic. Cine insistă să mai mănânce are libertatea să consume gândacii găsiți în bucătărie.Astfel se obțin două lucruri benefice: suntem sustenabili cu hrana și producem și o dezinsecție naturală. Singurul inconvenient va fi că gândacii vor fi din ce în ce mai rari, neavând la ce să mai vină în bucătăriile noastre;
    - etc
    - etc
    - În final, vom face tot posibilul pentru a ne deconecta de la energia electrică. Oricum frigiderul va fi inutil, lumina pe timpul nopții nu e o necesitate stringentă, mașina de spălat risipește inutil apa, iar la televizor ne mint ăștia și ne fac capul mare într-una.

    Acum lăsând gluma la o parte ceva sare în ochi: a nu risipi, ca principiu general e un lucru bun. Dar exagerarea extremistă e întotdeauna greșită. Teoretic e posibil ca aceste cretinătăți să fie benefice într-o MICĂ măsură pentru planetă, dar cu siguranță NU sunt benefice pentru civilizația umană și pentru umanitate în ansamblu. Iar pentru economie sunt un adevărat dezastru. Pentru fiecare produs sau serviciu există o activitate economică în spate, din care trăiesc niște oameni. Astfel se dă o lovitură în aproape toate sectoarele economice. Apa, energia electrică, hrana etc etc etc sunt afaceri cinstite din care se susține economia și bunăstarea generală. Aceste măsuri ecologist-extremiste parcă vor să falimenteze economia mondială și să ajungem să trăim din nou în pădure, ca sălbaticii. Deci avem un nou curent HIPPIE, promovat de ”progresiștii” actuali. Halal progres! Dacă întoarcerea la primitivism reprezintă progresul, pe mine vă rog să mă lăsați așa ”înapoiat”, în civilizația prezentă, pe care omenirea a atins-o cu mari greutăți și sacrificii de-a lungul istoriei. Dar până una-alta poate un conflict nuclear va tranșa lucrurile și puținii supraviețuitorii chiar vor ajunge să trăiască ”sustenabil” în sălbăticie, fără energie electrică, drumuri, hrană sănătoasă și cu apă potabilă extrem de greu de găsit. Sper totuși că nu va fi așa și civilizația umană va dăinui și se va dezvolta, ferită de războaie și de extremism de orice fel.
    • Like 3
    • @ Dan Cojocaru
      sigur că a fi econom e „smart”; ceea ce, apriori, înseamnă să nu fii... căzut în cap: sunt lucruri pe care le poți face fără efort, dar au efect (stinge lumina după tine când ieși din cameră) și lucruri pe care le faci cu efort dar fără efect (nu folosi două aparate electrice în același timp - care e diferența între a folosi 2 kwh și a folosi 1 kwh acum și unul mai târziu?). Sunt, de asemenea, și economii care duc la risipă: am un prieten care, iarna, plecând dimineața de acasă, scotea centrala din priză; seara, când se întorcea o pornea; mergea biata centrală non-stop până dimineață; rezultatul: găsit casa rece, stat/dormit în frig, plecat de acasă când casa s-a mai încălzit; gaz consumat cam tot atât sau chiar mai mult decât folosind un simplu termostat... smart?...
      Bunicii mei, înainte de mijlocul secolului trecut, încălzeau un ciubăr de apă și se spălau toți din casă în el, întâi copiii și apoi adulții; dar făceau asta pentru că erau săraci... și au făcut eforturi pentru ca, la casa lor, copiii să nu mai fie nevoiți să facă asta...
      • Like 2
    • @ Cristian Dumitru
      Să încep cu ultimul paragraf. Normal că din cauza sărăciei oamenii s-au descurcat cum au putut de-a lungul timpului și au făcut tot posibilul ca generațiile următoare să trăiască mai civilizat, cu mai puține lipsuri și sacrificii. E normal. Și e bine că omenirea a ajuns să trăiască decent și civilizat. Dar se pare că actualii progresisto-ecologiști-extremiști-năuci cred că a trăi corect înseamnă musai a trăi primitiv, fiindcă așa menajăm planeta. Ei n-au auzit de calea de mijloc, în care să avem grijă cum putem de planetă, dar fără să ne distrugem civilizația, fiindcă nu e cazul. Starea actuală a Pământului nu e atât de gravă cum se prezintă isteric și manipulator de către apostolii încălzirii globale. În plus, nu e științific clar cât din încălzirea globală chiar ni se datorează nouă, oamenilor. Pământul a cunoscut în fond, de-a lungul timpului perioade glaciare sau de încălzire, în mod periodic, datorită mișcării de precesie regulată, dar și altor factori, cum ar fi de exemplu erupțiile vulcanice masive sau ciocnirea cu un meteorit suficient de mare. Plus alți factori necunoscuți.
      Speța cu centrala oprită toată ziua e foarte posibil să ducă la consumuri suplimentare. Depinde de perioada de oprire, izolarea casei și temperatura exterioară. Dar e de reținut ideea că dacă vrei să faci economii trebuie să și știi niște lucruri, nu să iei măsuri drastice, dar fără cap. De fapt asta le și reproșez eu super-ecologiștilor: că ”dau cu barda” fără cap și fără a avea idee de consecințe.
      Chestiunea cu utilizarea aparatelor electrice pe rând și nu simultan m-a intrigat și amuzat și pe mine. Ar putea fi un punct de vedere tehnic valid. Un electrician ar recomanda desigur așa ceva, pentru a nu supraîncărca propria rețea electrică, acolo unde e cazul. Dar nu există niciun efect asupra încărcării rețelei generale de distribuție. Asta fiindcă la nivelul unei întregi rețele de distribuție consumurile particulare au caracter aleator și deci statistic vom avea o relativă uniformitate. Desigur pot exista și niște particularități referitoare la consumul general ziua și noaptea, pe caniculă sau pe ger etc, dar nu despre asta era vorba aici. Iar doamna autoare oricum nu cred că vorbea din punct de vedere tehnic, așa că realmente nu înțeleg nici eu care e șpilul.
      A stinge lumina când nu sunt în încăpere oricum o fac și eu. Și chiar nu sunt împotriva risipei, ca principiu. Nici la curent, nici la hrană, nici la spațiul locativ, nici la haine, nici... nici... la nimic. Chiar am fost și sunt împotriva ”societății de consum”, adică societatea care se bazează pe consum exagerat, disproporționat față de nevoile reale ale oamenilor, numai și numai pentru a-și crește companiile profitul. Dar asta e o extremă, iar ecologismul din prezent e cealaltă extremă. Iar eu chiar nu cred în extreme. Chiar nu se poate găsi o soluție echilibrată?
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      E o diferentza intre a fi econom/calculat si a fi hagi tudose. Cazul tau e dus la extrem, dar din pacate o realitate pt unii romani. 
      Personal am prins vremurile comuniste cand nu aveam apa curenta (venea 1-2 ore pe zi si aia murdara rau...) asa ca mergeam la fantana dupa 2 galeti de apa si ma spalam asa in lighean. Deseori in apa aia puneam rufe la spalat sau aruncam la WC pt ca nu aveam de ales, altfel trebuia sa mergem iar cu galeata la fantana. Ce inseamna 2 galeti de apa? 16 litri dimineatza. 16 seara. Adica 30 litri pe zi ajungeau sa ne spalam  regulat in vremurile alea de restriste. 30litri pe zi inseamna 1000litri pe luna = un metru cub, care acum costa sub 10 lei - atata costa un minim de spalat, un minim rezonabil zic.O alta sectiune de economisit dar mai eficienta e ca la pensie sa ma mut in locuinta mica si mai la tara, sa am si costuri de incalzire mai mica, si impozit, si mai putine lucruri, aici as reduce cateva sute de lei lunar. 
      Sau pana la pensie si mutatul ala, am inceput sa fac meniu saptamanal si mers la piata cu lista saptamanal, sa pregatesc inclusiv pt pachetele de la munca /scoala - si asa se pot economisi cateva sute de lei lunar. .
      Acu' gandeste si singur, ce prioritati in economisire alegi si unde iti concentrezi mintea..
      Fiecare are preocuparile lui mentale. Pt mine e mai eficient si prefer sa tin un ochi atent pe meniu, sa tin casa la 20-21 grade, sa am grija la igiena vietii si sanatate (am ajuns la farmacie dupa multi ani in care nu intrai deloc dar dentistul a avut alta parere despre abcesul ala gingival, si sper sa reusesc sa nu mai ajung iar pt  alti 10 ani).   
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      În primul rând felicitări pentru sănătatea Dvs. de fier. Nu mulți oameni se pot lăuda cu asta și nici eu. Acum referitor la chestiunea economisirii. Am spus deja că nu îmi place risipa peste o anumită limită, din principiu. Dar asta e departe de tendințele expuse în articol. Oamenii săraci economisesc de nevoie, nu datorită nu știu căror principii ecologiste. Iar sărăcia cred că nu și-o dorește nimeni. Mai departe chiar nu văd sensul economisirii până la absurd, de către oamenii cu un nivel de trai bun, doar datorită unei ideologii ecologiste eronate. S-a încetățenit o opinie cum că, pe planeta noastră, avem sau vom avea în curând o penurie gravă pe toate planurile. De unde ideea asta? De la propaganda ecologist-isterică, evident. Am văzut la Tv aseară prezentat un documentar occidental (cred că SUA) ce cuprindea un colaj din anii 70 cu opinii de specialiști sau citând specialiști în care grija cea mare era atunci că sigur-sigur ne așteaptă o perioadă glaciară, fiindcă se spunea că în ultimii ani temperaturile medii globale AU TOT SCĂZUT. Evident, nu s-a adeverit predicția respectivă. Acum ne smulgem părul din cap că dimpotrivă, se încălzește planeta. Pun pariu că, și de-ar fi așa, nici asta nu va duce la nicio catastrofă. Da, în ultimii ani au crescut FOARTE UȘOR temperaturile globale, dar nu știm nici din ce cauză (adică dacă e vina omenirii sau nu) și nici dacă e un proces limitat la câțiva ani sau dimpotrivă, va continua. Această chestiune consider că e doar un pretext pentru cei interesați (la nivel local sau mondial) să își urmărească interesele. N-am de unde să știu amănunte concrete, că nu fac parte din cercurile de putere mondiale, evident, dar e clar că așa stau lucrurile. Iar militanții ecologiști de bună credință, le fac, fără să vrea, jocul celor interesați.
      Deci revenind: de ce e musai să economisesc în toate domeniile, chiar și când nu simt nevoia asta? Ca să previn ce? Mie îmi place ca iarna să am 23-24 grade în casă. De se să fac frigul la 20-21? Îmi place să spăl fructele și legumele la jetul de apă, fiindcă așa recomandă și medicii din punct de vedere igienic. De ce să ascult de ecologiștii care îmi spun dimpotrivă, să le spăl într-un vas și să refolosesc apa la vasul de toaletă? Ce-i nebunia asta? Și altele și altele. Haideți să vă spun un adevăr simplu pe care nu îl poate contrazice nimeni: apa ”nu se evaporă” de pe Pământ în spațiul cosmic. Ce cantitate totală era acum mii de ani, exact atâta e și acum. A! că e posibil să se modifice repartizarea ei, adică odată cu încălzirea ușoară a planetei să o regăsim mai mult în nivelul cresut al oceanului planetar și mai puțin ca apă dulce, potabilă, asta e altă poveste. Dar la nivelul tehnologic actual nu ar fi nicio problemă să obținem apă potabilă din apa sărată a mării. Deci revin: ce am eu cu apa de tot aud că trebuie economisită, restricționată? Că acum 10 ani nici nu se auzea de așa ceva. Ce s-a schimbat așa brusc în ultimii 10 ani, de ni se spune că lumea fericită de atunci, a intrat acum în colaps? Răspuns: nu s-a schimbat nimic în fizica Pământului, ci doar în POLITICA mondială, care dintr-una cuminte și benignă, a devenit acum una perversă și manipulatoare. De ce a devenit așa? Fiindcă într-o lume așezată ar trebui respectate drepturile democratice ale cetățenilor, ceea ce nu e profitabil pentru cei din vârful puterii, în nicio țară, oricât de veche democrație ar fi avut până acum. Dar dacă mereu avem o stare să zicem ”de urgență” sau mai specială, cum ar fi o pandemie, sau o criză economică profundă, sau un conflict militar, sau nu în ultimul rând o urgență climatică, atunci oamenii care ”pun botu” acceptă liniștiți reducerea drepturilor lor democratice. Doar e o situație specială, nu? Fac pariu cu Dvs. că de acum încolo o vom duce doar dintr-o situație specială în alta, iar vechea democrație va fi încet dată uitării. Unele situații speciale sunt reale, apărute obiectiv, cum e războiul din Ucraina, dar altele sunt construite artificial de către propagandă, cum e așa numita ”apocalipsă climatică”. Voi deveni și eu ecologist doar atunci când voi vedea că se tratează matur și cinstit problema, nu manipulator și interesat ca acum.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Din pacate incalzirea globala e o realitate chiar daca unii americani refuza sa o vada sau poate in regiunea lor nu au fost impactati. In copilaria mea Dunarea inghetza aproape in fiecare iarna de traversau oamenii pe gheata, in ultimii 20 ani s-a intamplat o singura data. Si nu e doar in Romania - temperaturile masurate in ultimii 100 de ani arata multe extreme aparute in europa. Asta e o motivatie pentru unii - de aici si cresterea accelerata de fotovoltaice in europa si o criza de muncitori.
      Pt mine motivatia e sa am o viata linistita. Fiecare si-o construieste cum poate si cat vrea. Mama ziaristei Alexandrei Grej are ritmul ei, pasii ei, motivata de ecologie sau de disciplina sau de nevoia financiara, doar ea stie, important e doar cat de bun e rezultatul pt ea - absurd poate fi pt mine dar poate sa fie cat se poate de normal. Eu am ritm, diferit. Daca ce facem e bun pt noi, se vede in primul rand in sanatate.
      • Like 0


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult