Într-un top al celor mai poluate orașe din Europa, Bucureștiul se situează pe locul 8, cu un indice de 74,88 din 100. Înaintea noastră sunt Tetovo și Skopje (Macedonia de Nord), Tirana (Albania), Celiabinsk și Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina) și Napoli (Italia). Clasamentul se bazează pe valorile următorilor indici de poluare: calitatea aerului, accesul la apă potabilă, poluarea apei, gestionarea deșeurilor, percepția publică asupra curățeniei și ordinii publice, poluarea fonică și luminoasă pe timp de noapte, suprafața spațiilor verzi publice și nivelul de disconfort al vieții în oraș din cauza poluării.
“Gândiți-vă că în ultimele luni s-a atins un nivel de 263 µg/m3, în timp ce recomandările OMS indică faptul că acesta nu ar trebui să depășească 25 µg/m3. Vina este atribuită incendiilor și arderii deșeurilor, dar clasarea Bucureștiului pe locul opt în topul celor mai poluate orașe este și ca urmare a nivelurilor ridicate de poluare urbană, a aerului și a apei, precum și lipsei spațiilor verzi,” spun autorii clasamentului publicat în august 2025.
Lipsa spațiilor verzi este una dintre marile dureri ale bucureștenilor. Deși par multe, parcurile din oraș sunt în continuare asaltate de mașini. Lacurile sunt mizere. Petrecerile de pe terase și din restaurante poluează fonic. Aleile sunt vălurite și pline de gropi. Spațiile de joacă pentru copii sunt și insuficiente, și neîngrijite.
Herăstrăul, unul dintre parcurile-simbol ale Bucureștiului, e pe cale să se transforme integral într-un șantier. Arborii săi, cu minunații stejari în frunte, sunt puși la pământ după ani în care fie au fost toaletați greșit, fie au fost invadați de dăunători, fie s-au frânt sub furtuni sau chiciură.
În aceste condiții, ce putem face ca “Privește cerul” să rămână pentru bucureșteni un mesaj aspirațional, care să ne încurajeze să visăm și să ne autodepășim? Este o întrebare la care, în acest nou dialog, ne răspund Alina Kasprovschi și fiul ei, Toma. Alina este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, o asociație care, în cel mai colaborativ spirit, aduce laolaltă grupuri de inițiativă, companii și autorități în încercarea de a transforma capitala României într-un loc prietenos, sănătos și sigur pentru toți locuitorii. Toma este un tânăr pasionat de biodiversitate, conștient și implicat, reprezentant al unei generații marcate de eco-anxietate și tot mai dornice să își petreacă timpul în aer liber.
Acest material face parte din seria „Din generație în generație”, un proiect care aduce față în față reprezentanți ai două generații — fie legați printr-un arbore genealogic, fie printr-o relație de tip maestru–discipol. În fiecare conversație, încercăm să descoperim ce se transmite și ce se transformă: care sunt valorile care rămân și care sunt temele unde generațiile se privesc diferit, dar cu aceeași dorință de sens.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.