Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce îi diferențiază pe oamenii care reușesc de cei care nu reușesc

prieteni - toamna

Foto Pavel Losevsky / Panthermedia / Profimedia

Și dacă n-am încăpea într-o formă? Dacă forma în care credem că trebuie să încăpem nu este forma pe care ne-o dorim, nu este forma noastră?

Dacă încercăm să fim o formă care nu ne aparține, dar am fost învățați că trebuie să stăm în ea? Nu vorbesc aici de forma societății, în care trebuie să respectăm legi și reguli pentru a ne integra. Vorbesc despre forma personală, acolo unde nu trebuie să ne încadrăm într-o anumită greutate, formă a feței, comportament, gusturi muzicale, stil de viață etc.

Atunci când facem ceva, dar nu iese așa cum vrem, considerăm că am făcut ceva greșit, deși nu există o rețetă. În ciuda faptului că am făcut tot ceea ce am considerat mai bine, cu cele mai bune intenții, tot nu a ieșit cum ne așteptam noi. Acest tip de gândire îl putem întâlni în orice situație, atunci când oamenii din jurul nostru nu au reacționat așa cum am vrut noi, sau nu am luat interviul pe care credeam că ni-l dorim, sau părinții noștri cu deciziile noastre, sau persoana cu care voiam să ieșim ne-a refuzat. Primul lucru pe care îl gândim este ce proastă/ prost am fost. Dar dacă a fost extraordinar că am încercat și faptul că nu a ieșit, era una dintre posibilități și noi am fi acceptat-o și atât? Aceste etichete și stereotipuri nu ne aparțin, sunt condiționări, sunt ceea ce am fost învățați să gândim despre noi. Faptul că am încercat să facem ceva, nu ne face proști, ci ne face chiar curajoși. Este în regulă să analizăm o situație, să învățăm din ea, însă să ne punem etichete, care ne definesc definitiv și irevocabil nu este sănătos. Dacă ne-am purtat prostește într-o anumită situație, asta nu ne face ignoranți pentru vecie, ci doar temporar și nici măcar atunci nu cred că ar trebui să gândim că am greșit pentru totdeauna. Aceste tipare mentale în care intrăm de fiecare dată, pot fi schimbate de către noi.

Dacă am fi mai toleranți cu noi și mai înțelegători și ne-am gândi că a meritat să încerc, decât să n-o fi făcut deloc? Cred că diferența dintre oamenii de succes și oamenii care nu reușesc în ceea ce-și doresc este fix asta, încercarea. Oamenii își pot schimba forma, modul de a gândi și de a acționa. Am încercat să facem ceva, nu ne-a reușit și atunci încetăm să mai încercăm. Dar dacă am încerca din nou, în situații diferite sau în aceeași situație printr-o modalitate diferită? Dacă atunci când nu ne iese ceva, în loc să spunem, “ce stupid a fost să încerc”, am spune, “voi mai încerca și data viitoare”? S-ar putea să iasă sau nu, dar măcar am încercat. Mecanismele noastre de apărare ne spun, “ai încercat o dată, n-ai reușit, deci e clar că nu poți”. Dar de fapt nu avem de unde să știm că nu putem pe termen nelimitat, putem învăța din experiențele anterioare și data viitoare putem schimba modalitatea de abordare, mediul, oamenii sau orice este nevoie și în următoarea încercare vom avea un lucru suplimentar, experiența.

Încearcă, dacă nu iese, încearcă din nou.

Nu ne putem încadra cu toții în același tipar, avem un trecut diferit, experiențe diferite, însă ceea ce este sigur, este că încercarea ne diferențiază de oamenii care reușesc și cei care nu reușesc. Ne putem schimba forma, așa cum ne dorim noi.

Încearcă, care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Este posibil să nu iasă așa cum vrei tu, dar erai deja pregătit pentru asta, nu?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Deea D. check icon
    Corect formulat - trebuie sa încercăm pana ne simțim OK cu rezultatul.
    Dacă nu încerci, știi sigur care e r.ăspunsul. Dacă încerci, șansele sunt 50-5o.
    Multumim pentru articol!
    • Like 0
  • Deea D. check icon
    Corect formulat - trebuie sa încercăm pana ne simțim OK cu rezultatul.
    Dacă nu încerci, știi sigur care e r.ăspunsul. Dacă încerci, șansele sunt 50-5o.
    Multumim pentru articol!
    • Like 0
  • Oamenii care reusesc mai au ceva in plus. Ei stiu ce vor. Lor li se contureaza clar in minte idei despre ce vor sa faca. Si, astfel, cand se apuca de ceva, au in cap credinta in ceea ce vor. Daca nu stii ce vrei, de-asta incercarile nu ies. Incercarile trebuie sa aiba la baza idei clare despre ce ai vrea sa iasa. Deci oamenii trebuie sa identifice lucruri pe care si le doresc cu adevarat si sa-si evalueze sincer si capacitatile pe care le au. Atunci incercarea devine o potentiala reusita!!!!
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult