Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce le lăsăm copiilor noștri

copii - aer liber - Getty

Foto: Getty Images

Desigur, le urăm copiilor noștri „La mulți ani”, le lăsăm toată dragostea și protecția noastră și le dorim succes în aventura în care au pornit în căutarea fericirii.

Dar le lăsăm și astea:

- O datorie publică de circa 500 miliarde de lei la sfârșitul lui 2020, aproape 50% din PIB;

- Încă peste 70 miliarde de lei datorii din împrumuturi pentru PNRR;

- Un deficit de balanță comercială de 100 miliarde de lei;

- Un spor negativ al populației de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de români mai mulți decât se nasc) la care se adaugă 100 de mii de români care pleacă în fiecare an din țară;

- 300 de mii de copii trăiesc pe la rude, fără părinți, aceștia fiind plecați din țară la muncă;

- 3,5 milioane de decreței care se vor ajunge la pensie sau vor dispărea, bunicii copiilor din ziua de azi;

- Ajutor de stat ridicol pentru natalitate sau creșterea copiilor, în consecință o natalitate în scădere, cifrele sunt prea deprimante ca să le reamintim; dar la viteza de dispariție a românilor, proiecțiile arată că până în 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de români în țară;

Foto Getty Images

- Sistem de educație și sistem sanitar făcute praf de migrația creierelor, de lipsa de competență și de nepotism, corupție, neglijenta și furt – plătim taxe și impozite ca cele două sisteme să funcționeze și apoi dăm alte mii de lei din buzunar pentru copiii noștri, ca să fim siguri că nu le lipsește nimic.

Se spune că păcatele părinților nu trebuie să fie plătite de copii. La sfârșitul unei zile frumoase, după ce ați sărbătorit alături de copiii voștri și vă relaxați la un pahar de vin, dacă citiți aceste rânduri, înjurați-mă dacă vă stric cheful, dar gândiți-vă un pic la ce lăsăm copiilor noștri. Și la ce putem face să schimbam această moștenire ca să ne ținem copii lângă noi, în țară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ioan check icon
    Eu sunt de părere că a avea copii într-o țară atât de mizerabilă e un act de cruzime extremă.

    Cel mai bun cadou pe care îl putem face unei viitoare generații e să ne asigurăm că nu va exista niciodată.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ilie Bolojan - Nicusor Dan - Cotroceni

Dacă Ciolacu își înființează prin interpuși firme fantomă prin SUA și Cipru, cu care el și familia lui cumpără proprietăți în București, Franța și Emiratele Arabe, fără ca serviciile să cunoască traseele de corupție, iar va înșelați. Încercați voi să faceți un transfer bancar în afara țării, nu contează unde, nu de 10 milioane de dolari, ci de 50.000 de dolari. Foto: Profimedia

Citește mai mult

zorba grecul

Doar vârstnicii și poate cinefilii își mai amintesc de filmul “Zorba grecul”, din 1964. Eroul filmului (jucat de Anthony Quinn) realizează o investiție pentru care cheltuiește multă pasiune, timp, bani. Dar un dezastru are loc și se alege praful de tot. Atunci, eroul începe să danseze sirtaki pe ruinele speranței lui. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mircea Raceanu

Am fost prezent, joi, 30 aprilie 2026, în Virginia, la funeraliile lui Mircea Răceanu. Nu doar în calitate de ambasador al României în Statele Unite, ci dintr-un motiv mai profund: pentru a marca, în numele statului român de astăzi, o datorie de memorie față de un om care a plătit cu propria viață – sau aproape – pentru libertatea de conștiință.

Citește mai mult