Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce le lăsăm copiilor noștri

copii - aer liber - Getty

Foto: Getty Images

Desigur, le urăm copiilor noștri „La mulți ani”, le lăsăm toată dragostea și protecția noastră și le dorim succes în aventura în care au pornit în căutarea fericirii.

Dar le lăsăm și astea:

- O datorie publică de circa 500 miliarde de lei la sfârșitul lui 2020, aproape 50% din PIB;

- Încă peste 70 miliarde de lei datorii din împrumuturi pentru PNRR;

- Un deficit de balanță comercială de 100 miliarde de lei;

- Un spor negativ al populației de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de români mai mulți decât se nasc) la care se adaugă 100 de mii de români care pleacă în fiecare an din țară;

- 300 de mii de copii trăiesc pe la rude, fără părinți, aceștia fiind plecați din țară la muncă;

- 3,5 milioane de decreței care se vor ajunge la pensie sau vor dispărea, bunicii copiilor din ziua de azi;

- Ajutor de stat ridicol pentru natalitate sau creșterea copiilor, în consecință o natalitate în scădere, cifrele sunt prea deprimante ca să le reamintim; dar la viteza de dispariție a românilor, proiecțiile arată că până în 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de români în țară;

Foto Getty Images

- Sistem de educație și sistem sanitar făcute praf de migrația creierelor, de lipsa de competență și de nepotism, corupție, neglijenta și furt – plătim taxe și impozite ca cele două sisteme să funcționeze și apoi dăm alte mii de lei din buzunar pentru copiii noștri, ca să fim siguri că nu le lipsește nimic.

Se spune că păcatele părinților nu trebuie să fie plătite de copii. La sfârșitul unei zile frumoase, după ce ați sărbătorit alături de copiii voștri și vă relaxați la un pahar de vin, dacă citiți aceste rânduri, înjurați-mă dacă vă stric cheful, dar gândiți-vă un pic la ce lăsăm copiilor noștri. Și la ce putem face să schimbam această moștenire ca să ne ținem copii lângă noi, în țară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ioan check icon
    Eu sunt de părere că a avea copii într-o țară atât de mizerabilă e un act de cruzime extremă.

    Cel mai bun cadou pe care îl putem face unei viitoare generații e să ne asigurăm că nu va exista niciodată.
    • Like 0


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult