Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce pot fura politicienii români din discursul lui Biden

Joe Biden - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Toată planeta a urmărit cu atenție discursul din Polonia al președintelui Joe Biden. Cum era de așteptat, feedback-urile și analizele au început să curgă.

Sunt 3+1 aspecte care mi-au atras atenția la discursul președintelui SUA, aspecte pe care le voi detalia în acest articol.

Dar până atunci trebuie să nu omitem un lucru deosebit de important: abilitățile sale de vorbitor public. Joe Biden, precum aproape toți liderii occidentali, acordă o atenție deosebită modului în care își susține discursurile. Evident, tot procesul este bine pregătit și antrenat, dar se întâmplă astfel deoarece ei înțeleg ce înseamnă politica și leadership-ul la nivel înalt. 

Mi-ar plăcea să văd și în rândul liderilor din România, atât din politic, cât și din comercial, aceeași atenție acordată imaginii și vorbitului în public.

Dar cum suntem încă ( foarte ) departe de acest punct, să vedem ce putem învăța de la Joe Biden.

Discursul său a fost, din punctul meu de vedere, foarte bun. Și voi explica de ce. 

Polarizarea

În primul rând, a insistat pe diferențele dintre democrație și autocrație, explicând beneficiile unui stat democratic vs problemele apărute într-un stat condus de un singur om.

A pus accentul pe conceptul de libertate, specific unui stat democratic, și a subliniat cum această libertate nu există într-un stat autocratic. Evident, nu a omis să lege aceste diferențe de Rusia. Ținând cont că discutăm și despre un război ideologic, o astfel de abordare era mai mult decât necesară pentru a amplifica instinctul de combativitate.

Acest instinct este extrem de puternic și are rol în întărirea relațiilor din cadrul unui grup. Când avem un dușman comun, devenim mai uniți. Vedem acest instinct în toată splendoarea lui în sport ( la fotbal de exemplu, când ne întrebăm de ce suporterii unei echipe se bat cu suporterii echipei adverse ), dar îl vedem des și în politică: „Băsescu este de vină!”, multinaționalele, Soros, Isărescu și tot așa.

Elementele concrete

Ulterior a adus și componenta de concret în discursul său. A vorbit despre sancțiuni, a explicat ce au făcut statele occidentale pentru a evita războiul, a subliniat acțiunile prezente și a evidențiat ce va face SUA pentru a sprijini refugiații ucraineni.

A avut și o poziție dură aici, în momentul în care a atenționat Rusia să nu atace un stat NATO.

Elementul de concret este extrem de important în orice discurs sau comunicare, pentru că atinge partea rațională a creierului și răspunde unei întrebări comune: „Ok, vorbim-vorbim, dar ce facem concret?”

Personificarea negativă a lui Putin

Președintele Rusiei a fost „lovit” bine de cuvintele lui Joe Biden. Dictator, mincinos, cinic, corupt, cu nevoie mare de putere și control.

Pe scurt, Putin trebuie să plece.

Este o abordare dură și curajoasă, dar care a fost criticată de unii oficiali din SUA pe motiv că ar bloca orice alte negocieri diplomatice cu actualul guvern rus. Va fi interesant de observat ce va urma.

La începutul articolului am scris că au existat 3+1 elemente care mi-au atras atenția. Astfel că am lăsat ce e mai bun la final. 

Falia dintre Vladimir Putin și poporul rus

Da, este o abordare curajoasă și ambițioasă și, din punctul meu de vedere, una deșteaptă.

Sigur, noi nu putem înțelege prea bine poporul rus. Vorbim despre alte valori și principii, alte idei de viață. Dar mi-a plăcut mult cum a pus problema, explicându-le că le va fi greu în viitor și că următoarele generații nu merită să plătească pentru erorile unui dictator.

Deștept!

În final, le recomand din toată inima liderilor noștri să se uite la discurs. Să vadă ce pot fura, ce pot învăța, pentru că democrația din România se maturizează. Oamenii așteaptă altceva, iar „prosteala pe față” nu mai funcționează. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult