Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce pot fura politicienii români din discursul lui Biden

Joe Biden - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Toată planeta a urmărit cu atenție discursul din Polonia al președintelui Joe Biden. Cum era de așteptat, feedback-urile și analizele au început să curgă.

Sunt 3+1 aspecte care mi-au atras atenția la discursul președintelui SUA, aspecte pe care le voi detalia în acest articol.

Dar până atunci trebuie să nu omitem un lucru deosebit de important: abilitățile sale de vorbitor public. Joe Biden, precum aproape toți liderii occidentali, acordă o atenție deosebită modului în care își susține discursurile. Evident, tot procesul este bine pregătit și antrenat, dar se întâmplă astfel deoarece ei înțeleg ce înseamnă politica și leadership-ul la nivel înalt. 

Mi-ar plăcea să văd și în rândul liderilor din România, atât din politic, cât și din comercial, aceeași atenție acordată imaginii și vorbitului în public.

Dar cum suntem încă ( foarte ) departe de acest punct, să vedem ce putem învăța de la Joe Biden.

Discursul său a fost, din punctul meu de vedere, foarte bun. Și voi explica de ce. 

Polarizarea

În primul rând, a insistat pe diferențele dintre democrație și autocrație, explicând beneficiile unui stat democratic vs problemele apărute într-un stat condus de un singur om.

A pus accentul pe conceptul de libertate, specific unui stat democratic, și a subliniat cum această libertate nu există într-un stat autocratic. Evident, nu a omis să lege aceste diferențe de Rusia. Ținând cont că discutăm și despre un război ideologic, o astfel de abordare era mai mult decât necesară pentru a amplifica instinctul de combativitate.

Acest instinct este extrem de puternic și are rol în întărirea relațiilor din cadrul unui grup. Când avem un dușman comun, devenim mai uniți. Vedem acest instinct în toată splendoarea lui în sport ( la fotbal de exemplu, când ne întrebăm de ce suporterii unei echipe se bat cu suporterii echipei adverse ), dar îl vedem des și în politică: „Băsescu este de vină!”, multinaționalele, Soros, Isărescu și tot așa.

Elementele concrete

Ulterior a adus și componenta de concret în discursul său. A vorbit despre sancțiuni, a explicat ce au făcut statele occidentale pentru a evita războiul, a subliniat acțiunile prezente și a evidențiat ce va face SUA pentru a sprijini refugiații ucraineni.

A avut și o poziție dură aici, în momentul în care a atenționat Rusia să nu atace un stat NATO.

Elementul de concret este extrem de important în orice discurs sau comunicare, pentru că atinge partea rațională a creierului și răspunde unei întrebări comune: „Ok, vorbim-vorbim, dar ce facem concret?”

Personificarea negativă a lui Putin

Președintele Rusiei a fost „lovit” bine de cuvintele lui Joe Biden. Dictator, mincinos, cinic, corupt, cu nevoie mare de putere și control.

Pe scurt, Putin trebuie să plece.

Este o abordare dură și curajoasă, dar care a fost criticată de unii oficiali din SUA pe motiv că ar bloca orice alte negocieri diplomatice cu actualul guvern rus. Va fi interesant de observat ce va urma.

La începutul articolului am scris că au existat 3+1 elemente care mi-au atras atenția. Astfel că am lăsat ce e mai bun la final. 

Falia dintre Vladimir Putin și poporul rus

Da, este o abordare curajoasă și ambițioasă și, din punctul meu de vedere, una deșteaptă.

Sigur, noi nu putem înțelege prea bine poporul rus. Vorbim despre alte valori și principii, alte idei de viață. Dar mi-a plăcut mult cum a pus problema, explicându-le că le va fi greu în viitor și că următoarele generații nu merită să plătească pentru erorile unui dictator.

Deștept!

În final, le recomand din toată inima liderilor noștri să se uite la discurs. Să vadă ce pot fura, ce pot învăța, pentru că democrația din România se maturizează. Oamenii așteaptă altceva, iar „prosteala pe față” nu mai funcționează. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult