Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce putem vedea noi, gălățenii, la Oradea și Cluj. Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Grup de turiști

Foto: Guliver Getty Images

Avem o lege de protejare a patrimoniului-Legea nr.422 din 2001. Dar nu se sinchisesc instituțiile din domeniu să o și aplice. Administrațiile locale, nici atât. Se invocă tot felul de motive, de la lipsa fondurilor pentru restaurare, la existența sau chiar apariția unor proprietari care revendică, apoi litigiile interminabile cu aceștia. Realitatea este alta. De exemplu, absența unor strategii de conservare, salvare și restaurare a clădirilor de patrimoniu-monumente istorice, deși legea le prevede. Ba mai mult, legea prevede și exproprieri pentru cauze de utilitate publică tocmai pentru a salva aceste monumente istorice, apoi valorificarea culturală, istorică și turistică a acestor imobile de patrimoniu pentru comunitate.

Este și cazul Palatului „Simion Gheorghiu” din Galați. Un imobil emblematic pentru „corso”-ul gălățean din perioada interbelică. Construit între anii 1923-1925, imobilul a fost clasat monument istoric în 1992. Doi dintre primarii aleși după 1990 i-au pus gând rău, dorind să-l demoleze. 

Foto: Palatul Simion Gheorghiu

S-a încercat declasarea monumentului istoric. Nu au reușit. Apoi, a fost revendicat de doi proprietari, a urmat un proces care a durat un deceniu, poate și mai bine. După mulți ani, primăria a câștigat definitiv. Când în sfârșit erau toate bune și frumoase, primarul venea cu declarații că nu mai există nicio scuză pentru a întârzia reabilitarea, se expertizase clădirea, se găsise și finanțarea europeană, a apărut alt impediment.

Un alt proprietar a revendicat 3 încăperi din imobil. Primăria i-a oferit o sumă ce l-a nemulțumit, a început un alt proces. În toți acești ani, monumentul istoric s-a degradat foarte tare, au dispărut multe elemente, nefiind protejat devenind și un focar de infecție. Singura măsură de protejare a fost pentru pietoni, construindu-se un pasaj din lemn pe trotuar. Abia în urmă cu o lună, la insistența unor reprezentanți ai societății civile, primăria a decis igienizarea și intrarea în conservare. La fel și în cazul „Pescăriilor Statului", care deși se află în proprietatea unei companii private, ar putea fi salvat, fiind monument istoric sub incidența Legii nr. 422/2001. Să vă spun că a devenit depozit de materiale, se construiește lângă monumentul istoric un tanc pentru uleiul de floarea-soarelui? Este revoltător!

Pescăriile Statului din Galați, perioada interbelică

În 2017 la inițiativa și suportul financiar al Asociației Galați, orașul meu, un grup de studenți coordonați de un șef de lucrări din cadrul Facultății de Inginerie din Galați a realizat un film 3D, o simulare cu un segment al străzii Domnească din Galați. Au fost restaurate virtual toate clădirile, create piațete, pavată întreaga stradă, amplasat mobilier urban, reabilitat Parcul Eminescu. Din păcate, reprezentanții autorităților locale nu au participat nici la lansare, nici ulterior nu s-au arătat interesați, deși filmul conceput în primul rând ca sursă de inspirație, este unic în România.

La nivel național sunt convins că sunt multe astfel de situații, de altfel cunosc foarte multe cazuri de acest gen (Casino-ul din Constanța, clădirile istorice din Herculane, București etc). Nu înțeleg de ce nu există preocupare să păstrăm ce este identitar, tradițional, nu identificăm surse de finanțare, de ce nu se alocă chiar bani de la buget până la urmă pentru a salva și a reda strălucirea acestor comori moștenite.

Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Când am avut ocazia să ies cu turiști străini în oraș, toți m-au întrebat de ce lăsăm aceste clădiri să se prăbușească. Fiindcă la ei, orice simplă „piatră” are o poveste și devine atracție turistică. Și de ce nu, aduce și bani în bugetul localității respective. Există și orașe unde autoritățile se implică în reabilitarea clădirilor istorice, a piațetelor, redarea aerului vintage. Pentru mine Oradea este un model de urmat, apoi ar fi de evidențiat Cluj, Sibiu,Timișoara, Arad și Brașov. Sunt orașe care organizează în timpul anului multe evenimente culturale, târguri de Crăciun de bun gust, atrăgând numeroși turiști și dezvoltându-se vizibil de la an la an.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este de discutat ce este de patrimoniu si ce nu; discutie veche; a existat si la Paris, si la Londra...
    Nu prea a castigat "patrimoniul".
    Poate ma insel, dar legea este cam aiurea la noi. Arunca toata respnsabilitatea restaurarii cladirilor vechi in sarcina proprietarilor. Care nu au bani, de fapt. Si care isi fac un calcul elementar: a restaura si exploata o cladire necesita multi bani, multa alergatura si venituri mici, dupa aceea. Terenul liber este o avere dobindita imediat. Fara batai de cap.
    Cred ca legea trebuie regandita.
    Incepind cu inceputul: ce este cladire/strada de patrimoniu si cum trebuie salavata, distribuind responsabilitati egale intre: stat/primarie/proprietar.
    • Like 0
  • Raul check icon
    De ce nu va aciuati intr-unul din orasele acelea, pe care le considerati "model"? sa vedeti cum veti fi catalogat imediat drept "vinitura" si cum veti ajunge sa locuiti intr-un ghetou insalubru.
    • Like 0
    • @ Raul
      Nume check icon
      Locuiesc intr-unul dintre acele orase "model". Am inteles ca peste 70% din locuintele noi sunt cumparate de persoane cu domiciliu din alte orase, multi si din zona de est a tarii, prin urmare nici vorba de ghetouri insalubre...si cred ca nici nu mai avem asa ceva de cativa ani buni.
      Cu siguranta preturile sunt diferite pentru ca puterea de cumparare este diferita, dar cu apartamentul din orasul de bastina poti sa platesti un avans mai mult decat substantial in noul oras, bineinteles daca vrei sa te stabilesti, si in cativa ani sa fi proprietarul unui apartament bun intr-un alt oras. Daca nu exista si chirii...
      Partea cu "vinitura" nu este legata de unde te-ai nascut, ci de faptul ca cei "sapte ani de acasa" i-ai lasat acasa si nu i-ai luat in orasul in care te-ai mutat sau nu doresti sa te integrezi cu specificul acelui oras. Care este "model" pentru ca anumite lucruri se fac altfel sau mai bine decat in alta parte si de aceea atrage mai mult decat alte orase.
      • Like 3
    • @ Nume
      Stimate,,,@ Nume ,,,a-ti spus cam ,ce doream si eu sa spun ,Asa este , cuvantul ,,vinitura ,, este o replica feudala ,care ,pe la altii de ex.in New Yoek , sau Londra ,Paris , nici nu stiu de asa ceva ptr ca .nu este in obicei ,Acolo se considera ceva normal ,ca un strain , emigrant (mai nou ) , sa vina si sa-si dobandeasca o locuinta ,apoi sa se integreze in viata sociala .Parerea mea este ca;;; OMUL SFINTESTE LOCUL ,, acest proverb este valabil ptr ,toti cei din partea de sau-est,,
      • Like 0
  • Probabil că gălățenii plimba turiștii (dacă or fi) ,,decât pi centru"
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult