Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce putem vedea noi, gălățenii, la Oradea și Cluj. Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Grup de turiști

Foto: Guliver Getty Images

Avem o lege de protejare a patrimoniului-Legea nr.422 din 2001. Dar nu se sinchisesc instituțiile din domeniu să o și aplice. Administrațiile locale, nici atât. Se invocă tot felul de motive, de la lipsa fondurilor pentru restaurare, la existența sau chiar apariția unor proprietari care revendică, apoi litigiile interminabile cu aceștia. Realitatea este alta. De exemplu, absența unor strategii de conservare, salvare și restaurare a clădirilor de patrimoniu-monumente istorice, deși legea le prevede. Ba mai mult, legea prevede și exproprieri pentru cauze de utilitate publică tocmai pentru a salva aceste monumente istorice, apoi valorificarea culturală, istorică și turistică a acestor imobile de patrimoniu pentru comunitate.

Este și cazul Palatului „Simion Gheorghiu” din Galați. Un imobil emblematic pentru „corso”-ul gălățean din perioada interbelică. Construit între anii 1923-1925, imobilul a fost clasat monument istoric în 1992. Doi dintre primarii aleși după 1990 i-au pus gând rău, dorind să-l demoleze. 

Foto: Palatul Simion Gheorghiu

S-a încercat declasarea monumentului istoric. Nu au reușit. Apoi, a fost revendicat de doi proprietari, a urmat un proces care a durat un deceniu, poate și mai bine. După mulți ani, primăria a câștigat definitiv. Când în sfârșit erau toate bune și frumoase, primarul venea cu declarații că nu mai există nicio scuză pentru a întârzia reabilitarea, se expertizase clădirea, se găsise și finanțarea europeană, a apărut alt impediment.

Un alt proprietar a revendicat 3 încăperi din imobil. Primăria i-a oferit o sumă ce l-a nemulțumit, a început un alt proces. În toți acești ani, monumentul istoric s-a degradat foarte tare, au dispărut multe elemente, nefiind protejat devenind și un focar de infecție. Singura măsură de protejare a fost pentru pietoni, construindu-se un pasaj din lemn pe trotuar. Abia în urmă cu o lună, la insistența unor reprezentanți ai societății civile, primăria a decis igienizarea și intrarea în conservare. La fel și în cazul „Pescăriilor Statului", care deși se află în proprietatea unei companii private, ar putea fi salvat, fiind monument istoric sub incidența Legii nr. 422/2001. Să vă spun că a devenit depozit de materiale, se construiește lângă monumentul istoric un tanc pentru uleiul de floarea-soarelui? Este revoltător!

Pescăriile Statului din Galați, perioada interbelică

În 2017 la inițiativa și suportul financiar al Asociației Galați, orașul meu, un grup de studenți coordonați de un șef de lucrări din cadrul Facultății de Inginerie din Galați a realizat un film 3D, o simulare cu un segment al străzii Domnească din Galați. Au fost restaurate virtual toate clădirile, create piațete, pavată întreaga stradă, amplasat mobilier urban, reabilitat Parcul Eminescu. Din păcate, reprezentanții autorităților locale nu au participat nici la lansare, nici ulterior nu s-au arătat interesați, deși filmul conceput în primul rând ca sursă de inspirație, este unic în România.

La nivel național sunt convins că sunt multe astfel de situații, de altfel cunosc foarte multe cazuri de acest gen (Casino-ul din Constanța, clădirile istorice din Herculane, București etc). Nu înțeleg de ce nu există preocupare să păstrăm ce este identitar, tradițional, nu identificăm surse de finanțare, de ce nu se alocă chiar bani de la buget până la urmă pentru a salva și a reda strălucirea acestor comori moștenite.

Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Când am avut ocazia să ies cu turiști străini în oraș, toți m-au întrebat de ce lăsăm aceste clădiri să se prăbușească. Fiindcă la ei, orice simplă „piatră” are o poveste și devine atracție turistică. Și de ce nu, aduce și bani în bugetul localității respective. Există și orașe unde autoritățile se implică în reabilitarea clădirilor istorice, a piațetelor, redarea aerului vintage. Pentru mine Oradea este un model de urmat, apoi ar fi de evidențiat Cluj, Sibiu,Timișoara, Arad și Brașov. Sunt orașe care organizează în timpul anului multe evenimente culturale, târguri de Crăciun de bun gust, atrăgând numeroși turiști și dezvoltându-se vizibil de la an la an.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este de discutat ce este de patrimoniu si ce nu; discutie veche; a existat si la Paris, si la Londra...
    Nu prea a castigat "patrimoniul".
    Poate ma insel, dar legea este cam aiurea la noi. Arunca toata respnsabilitatea restaurarii cladirilor vechi in sarcina proprietarilor. Care nu au bani, de fapt. Si care isi fac un calcul elementar: a restaura si exploata o cladire necesita multi bani, multa alergatura si venituri mici, dupa aceea. Terenul liber este o avere dobindita imediat. Fara batai de cap.
    Cred ca legea trebuie regandita.
    Incepind cu inceputul: ce este cladire/strada de patrimoniu si cum trebuie salavata, distribuind responsabilitati egale intre: stat/primarie/proprietar.
    • Like 0
  • Raul check icon
    De ce nu va aciuati intr-unul din orasele acelea, pe care le considerati "model"? sa vedeti cum veti fi catalogat imediat drept "vinitura" si cum veti ajunge sa locuiti intr-un ghetou insalubru.
    • Like 0
    • @ Raul
      Nume check icon
      Locuiesc intr-unul dintre acele orase "model". Am inteles ca peste 70% din locuintele noi sunt cumparate de persoane cu domiciliu din alte orase, multi si din zona de est a tarii, prin urmare nici vorba de ghetouri insalubre...si cred ca nici nu mai avem asa ceva de cativa ani buni.
      Cu siguranta preturile sunt diferite pentru ca puterea de cumparare este diferita, dar cu apartamentul din orasul de bastina poti sa platesti un avans mai mult decat substantial in noul oras, bineinteles daca vrei sa te stabilesti, si in cativa ani sa fi proprietarul unui apartament bun intr-un alt oras. Daca nu exista si chirii...
      Partea cu "vinitura" nu este legata de unde te-ai nascut, ci de faptul ca cei "sapte ani de acasa" i-ai lasat acasa si nu i-ai luat in orasul in care te-ai mutat sau nu doresti sa te integrezi cu specificul acelui oras. Care este "model" pentru ca anumite lucruri se fac altfel sau mai bine decat in alta parte si de aceea atrage mai mult decat alte orase.
      • Like 3
    • @ Nume
      Dan check icon
      Stimate,,,@ Nume ,,,a-ti spus cam ,ce doream si eu sa spun ,Asa este , cuvantul ,,vinitura ,, este o replica feudala ,care ,pe la altii de ex.in New Yoek , sau Londra ,Paris , nici nu stiu de asa ceva ptr ca .nu este in obicei ,Acolo se considera ceva normal ,ca un strain , emigrant (mai nou ) , sa vina si sa-si dobandeasca o locuinta ,apoi sa se integreze in viata sociala .Parerea mea este ca;;; OMUL SFINTESTE LOCUL ,, acest proverb este valabil ptr ,toti cei din partea de sau-est,,
      • Like 0
  • Probabil că gălățenii plimba turiștii (dacă or fi) ,,decât pi centru"
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult