Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce putem vedea noi, gălățenii, la Oradea și Cluj. Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Grup de turiști

Foto: Guliver Getty Images

Avem o lege de protejare a patrimoniului-Legea nr.422 din 2001. Dar nu se sinchisesc instituțiile din domeniu să o și aplice. Administrațiile locale, nici atât. Se invocă tot felul de motive, de la lipsa fondurilor pentru restaurare, la existența sau chiar apariția unor proprietari care revendică, apoi litigiile interminabile cu aceștia. Realitatea este alta. De exemplu, absența unor strategii de conservare, salvare și restaurare a clădirilor de patrimoniu-monumente istorice, deși legea le prevede. Ba mai mult, legea prevede și exproprieri pentru cauze de utilitate publică tocmai pentru a salva aceste monumente istorice, apoi valorificarea culturală, istorică și turistică a acestor imobile de patrimoniu pentru comunitate.

Este și cazul Palatului „Simion Gheorghiu” din Galați. Un imobil emblematic pentru „corso”-ul gălățean din perioada interbelică. Construit între anii 1923-1925, imobilul a fost clasat monument istoric în 1992. Doi dintre primarii aleși după 1990 i-au pus gând rău, dorind să-l demoleze. 

Foto: Palatul Simion Gheorghiu

S-a încercat declasarea monumentului istoric. Nu au reușit. Apoi, a fost revendicat de doi proprietari, a urmat un proces care a durat un deceniu, poate și mai bine. După mulți ani, primăria a câștigat definitiv. Când în sfârșit erau toate bune și frumoase, primarul venea cu declarații că nu mai există nicio scuză pentru a întârzia reabilitarea, se expertizase clădirea, se găsise și finanțarea europeană, a apărut alt impediment.

Un alt proprietar a revendicat 3 încăperi din imobil. Primăria i-a oferit o sumă ce l-a nemulțumit, a început un alt proces. În toți acești ani, monumentul istoric s-a degradat foarte tare, au dispărut multe elemente, nefiind protejat devenind și un focar de infecție. Singura măsură de protejare a fost pentru pietoni, construindu-se un pasaj din lemn pe trotuar. Abia în urmă cu o lună, la insistența unor reprezentanți ai societății civile, primăria a decis igienizarea și intrarea în conservare. La fel și în cazul „Pescăriilor Statului", care deși se află în proprietatea unei companii private, ar putea fi salvat, fiind monument istoric sub incidența Legii nr. 422/2001. Să vă spun că a devenit depozit de materiale, se construiește lângă monumentul istoric un tanc pentru uleiul de floarea-soarelui? Este revoltător!

Pescăriile Statului din Galați, perioada interbelică

În 2017 la inițiativa și suportul financiar al Asociației Galați, orașul meu, un grup de studenți coordonați de un șef de lucrări din cadrul Facultății de Inginerie din Galați a realizat un film 3D, o simulare cu un segment al străzii Domnească din Galați. Au fost restaurate virtual toate clădirile, create piațete, pavată întreaga stradă, amplasat mobilier urban, reabilitat Parcul Eminescu. Din păcate, reprezentanții autorităților locale nu au participat nici la lansare, nici ulterior nu s-au arătat interesați, deși filmul conceput în primul rând ca sursă de inspirație, este unic în România.

La nivel național sunt convins că sunt multe astfel de situații, de altfel cunosc foarte multe cazuri de acest gen (Casino-ul din Constanța, clădirile istorice din Herculane, București etc). Nu înțeleg de ce nu există preocupare să păstrăm ce este identitar, tradițional, nu identificăm surse de finanțare, de ce nu se alocă chiar bani de la buget până la urmă pentru a salva și a reda strălucirea acestor comori moștenite.

Uluiala turiștilor străini cu care vizitez orașul: „De ce le lăsați să se prăbușească?”

Când am avut ocazia să ies cu turiști străini în oraș, toți m-au întrebat de ce lăsăm aceste clădiri să se prăbușească. Fiindcă la ei, orice simplă „piatră” are o poveste și devine atracție turistică. Și de ce nu, aduce și bani în bugetul localității respective. Există și orașe unde autoritățile se implică în reabilitarea clădirilor istorice, a piațetelor, redarea aerului vintage. Pentru mine Oradea este un model de urmat, apoi ar fi de evidențiat Cluj, Sibiu,Timișoara, Arad și Brașov. Sunt orașe care organizează în timpul anului multe evenimente culturale, târguri de Crăciun de bun gust, atrăgând numeroși turiști și dezvoltându-se vizibil de la an la an.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este de discutat ce este de patrimoniu si ce nu; discutie veche; a existat si la Paris, si la Londra...
    Nu prea a castigat "patrimoniul".
    Poate ma insel, dar legea este cam aiurea la noi. Arunca toata respnsabilitatea restaurarii cladirilor vechi in sarcina proprietarilor. Care nu au bani, de fapt. Si care isi fac un calcul elementar: a restaura si exploata o cladire necesita multi bani, multa alergatura si venituri mici, dupa aceea. Terenul liber este o avere dobindita imediat. Fara batai de cap.
    Cred ca legea trebuie regandita.
    Incepind cu inceputul: ce este cladire/strada de patrimoniu si cum trebuie salavata, distribuind responsabilitati egale intre: stat/primarie/proprietar.
    • Like 0
  • Raul check icon
    De ce nu va aciuati intr-unul din orasele acelea, pe care le considerati "model"? sa vedeti cum veti fi catalogat imediat drept "vinitura" si cum veti ajunge sa locuiti intr-un ghetou insalubru.
    • Like 0
    • @ Raul
      Nume check icon
      Locuiesc intr-unul dintre acele orase "model". Am inteles ca peste 70% din locuintele noi sunt cumparate de persoane cu domiciliu din alte orase, multi si din zona de est a tarii, prin urmare nici vorba de ghetouri insalubre...si cred ca nici nu mai avem asa ceva de cativa ani buni.
      Cu siguranta preturile sunt diferite pentru ca puterea de cumparare este diferita, dar cu apartamentul din orasul de bastina poti sa platesti un avans mai mult decat substantial in noul oras, bineinteles daca vrei sa te stabilesti, si in cativa ani sa fi proprietarul unui apartament bun intr-un alt oras. Daca nu exista si chirii...
      Partea cu "vinitura" nu este legata de unde te-ai nascut, ci de faptul ca cei "sapte ani de acasa" i-ai lasat acasa si nu i-ai luat in orasul in care te-ai mutat sau nu doresti sa te integrezi cu specificul acelui oras. Care este "model" pentru ca anumite lucruri se fac altfel sau mai bine decat in alta parte si de aceea atrage mai mult decat alte orase.
      • Like 3
    • @ Nume
      Stimate,,,@ Nume ,,,a-ti spus cam ,ce doream si eu sa spun ,Asa este , cuvantul ,,vinitura ,, este o replica feudala ,care ,pe la altii de ex.in New Yoek , sau Londra ,Paris , nici nu stiu de asa ceva ptr ca .nu este in obicei ,Acolo se considera ceva normal ,ca un strain , emigrant (mai nou ) , sa vina si sa-si dobandeasca o locuinta ,apoi sa se integreze in viata sociala .Parerea mea este ca;;; OMUL SFINTESTE LOCUL ,, acest proverb este valabil ptr ,toti cei din partea de sau-est,,
      • Like 0
  • Probabil că gălățenii plimba turiștii (dacă or fi) ,,decât pi centru"
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult