Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce s-ar fi întâmplat dacă, acum fix 33 de ani, brașovenii ar fi gândit în același fel cum gândim noi astăzi?

Brașov 1987

Foto: Guliver/Getty Images

15 noiembrie: 33 de ani de la protestul brașovenilor din 1987. Și totodată 21 de zile până ne alegem un nou parlament. Sunt două evenimente care vorbesc despre România, despre dorința de libertate a oamenilor și care ne arată și cât am crescut în ultimii 33 de ani.

România lui Ceaușescu, țara protestului curajos al brașovenilor, este ceva greu de descris pentru cei care nu au trăit acea perioadă. Oricât am povesti despre griul generalizat, despre frica de Securitate și turnătorie, despre cozi și lipsuri, despre îndoctrinare și cele două ore de televiziune pe zi, ne este greu să ne imaginăm că am trecut prin acea experiență. Pe de-o parte, este bine că e așa. Perioada a fost, și e puțin spus, anormală. Reflexul de a nu înțelege este normal. Pe de altă parte, o asemenea experiență nu trebuie să fie niciodată uitată. Nu trebuie uitată, pentru că cine o uită, e condamnat să o repete.

Celor care vor să afle mai multe despre ceea ce s-a întâmplat la Brașov în 1987 le recomand să vadă filmul documentar ”Brașov 1987. Doi ani prea devreme” de Liviu Tofan. Vă veți întâlni cu muncitorii care nu au mai suportat tăierile de salariu, sărăcia generalizată și exact în ziua unor așa-zise alegeri organizate de Partidul Comunist, au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirea și a spune că, așa cum mergeau lucrurile atunci, nu se mai putea. Represiunea Partidului Comunist și a brațului să armat, Securitatea, nu întârzie și este violentă. Pare că, în sine, protestul brașovenilor este înăbușit. Și totuși, acest protest avea să anunțe Revoluția din 1989 și să determine schimbarea care a dus, cu bune și mai puțin bune, la România pe care o avem astăzi.

Citiți și:

Despre România de astăzi se pot spune multe. Suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, dar nu ne-am atins încă potențialul ca țară. Fie că vorbim de infrastructură, educație, sănătate sau apărare sunt încă multe de făcut. Este firesc să avem motive de nemulțumire. Poate că mulți dintre noi ne-am dori soluții imediate și o schimbare foarte rapidă în țară. Și poate că alții dintre noi cred că acei politicieni care pot și doresc să facă această schimbare nu există sau sunt prea nepopulari. Dar fiecare dintre noi în parte cu ce contribuie? Să fie toate acestea motive să nu facem nici măcar gestul minim de a ieși la vot în decembrie? Să putem noi schimba mai mult dacă stăm acasă și ne plângem decât dacă votăm, dintre alternativele pe care le avem, alternativa cea mai puțin rea? Ce s-ar fi întâmplat dacă, în 1987, brașovenii ar fi gândit în același fel cum gândim și noi?

Probabil că ar fi stat în casă. Probabil că ar fi continuat să asculte Europa Liberă și să facă bancuri politice cu prietenii apropiați. Probabil că s-ar fi uitat în continuare cu invidie la Polonia și Ungaria și ar fi exclamat „Domnule, la ei cum se poate și la noi nu!”. Probabil că nu ar fi aflat niciodată cum arată un ananas. Și, din așteptare în așteptare, România ar fi rămas Coreea de Nord a estului european, așa cum era în 1987.

Dar nu, brașovenii au ales să spună că vor altceva. Și au făcut-o cu costuri mari. Înainte de a-și vedea visul realizat, au avut de îndurat anchete, bătăi și exil intern. Și totuși, văzut dintr-o perspectivă mai amplă, gestul lor a contat enorm.

În fond, despre asta sunt alegerile într-o democrație. Sunt despre idealuri, dar și despre schimbările mici și, poate, puțin vizibile astăzi, care pot mișca în mod relevant România de mâine.

În acest sens, pentru a cinsti memoria brașovenilor prin responsabilitate, vă chem la vot în data de 6 decembrie. Schimbarea se face cu răbdare și tenacitate. Cu aceste idei în minte, putem merge la vot! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca un diasporean ar lamuri pe cei de acasa sa mearga la vot pt.ca ei nu pot din cauza pandemiei si a distantei pana la sectia de votare,nu aproape pt.toti ar extirpa psd-ismul,,aldismul,pro romania lui Mitomanul Ponta,care iata ce spunea de Maria Sandu :
    “Secta si Propaganda Talibană din România tot promovează o DUDUIE (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) – evident fără nicio șansă – care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie! Președintele României însă tace, Guvernul tace… Poate așa au primit «ordin»!”, scria Ponta pe Facebook.
    Exemplu diasporei din Moldova este elocvent,mai Plagiatorule,NIMICULE mai mare ca cel de la Rahova-fi i-ar odihna cat mai lunga.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult