(Foto: captura TVR)
„Aha, tu ești din Brașov?”
„Da.”
„Știi să schiezi?”
„Nu știu să schiez.”
„Apoi m-a lovit și m-a pus să stau flexat, cum stau schiorii când schiază. Și m-a lovit cu pumnul în piept”.
Iosif Farcaș, se oprește puțin din povestit și tușește, retrăind momentul. Mărturia sa, despre care Republica.ro a scris aici, este cutremurătoare: „M-a bătut o noapte întreagă numai cu bastonul la palme și tălpi. Eram încălțat. Am crezut că nu doare așa. Ei, surpriza cea mare e că doare mult mai rău încălțat, pentru că dacă te bate descălțat după două-trei lovituri tălpile amorțesc și palmele la fel și durerea devine... nu suportabilă, dar mai ușor de suportat... e greu de descris. Știau ce să facă. Mă băteau încălțat și apoi mă puneau să pășesc. Simți că ți se taie picioarele de la genunchi din cauza bătăii la tălpi”.
Iosif Farcaș este unul dintre miile de participanți la revolta din 15 noiembrie 1987, izbucnită la secția 440 „Matrițe” a uzinei Steagul Roșu din Brașov. Era prima mare revoltă împotriva regimului Ceaușescu.
Manifestația a fost reprimată cu cruzime de autorități. 61 dintre muncitori aveau să fie condamnați la locul de muncă, dar și deportați din oraș.
Torționarii sunt la pensie, liniștiți. Unii au intrat în firme de avocatură. Sau la conducerea unor universități.
Joi dosarul Brașov a fost blocat. Șansele ca torționarii să fie pedepsiți au devenit practic nule.
Procurorii de la Secția Parchetelor Militare (SPM) care timp de patru ani au încercat, cu sprijinul câtorva cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), să descâlcească ițele acestui dosar au fost spulberați.
La nici 24 de ore de la anunţul ministrului Tudorel Toader privind demararea procedurilor de revocare ale procurorului general Augustin Lazăr, deja primele efecte sunt cuantificabile.
Cu o grabă suspectă, oamenii lui Tudorel Toader s-au aruncat asupra Secţiei Parchetelor Militare, pe care doar cu două săptămâni în urmă acelaşi ministru o slăbise prin prevederile introduse în „reforma” sa, prevederi care au avut ca efect disoluţia colectivelor care lucrau la finalizarea unor dosare de mare importanţă publică: dosarul revoltei de Braşov din noiembrie 1987 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989. De data asta s-a mers direct „la rădăcină”: dosarul Braşov 1987 a fost ridicat integral de la Secția Parchetelor Militare, cel al Revoluţiei doar parţial. De ce?
„Pretextul este unul simplu. În anchetarea muncitorilor braşoveni au fost implicaţi numeroşi procurori - civili şi militari - , care ulterior şi-au continuat cariera în magistratură. În cazul dosarului Revoluţiei este vorba despre participarea lui Dan Voinea - la acea oră procuror militar, ulterior magistrat - la faimosul proces de la Târgovişte.
Astfel, abia înfiinţată secţie pentru investigarea magistraţilor s-a prevalat de puterile sale şi a mutat dosarele sub jurisdicţia sa. Ce înseamnă asta? Blocarea anchetei până la noi ordine. Procurorii de la SPM au rămas pur şi simplu fără obiectul muncii. Ce se va întâmpla în continuare cu aceste dosare este greu de estimat”, explică Mădălin Hodor, istoric și cercetător la CNSAS.
În noiembrie 2014, Parchetul de pe lângă ÎCCJ dispunea infirmarea a două ordonanțe care stipulau neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile contra păcii și omenirii, stabilind necesitatea redeschiderii urmăririi penale în toate aceste cazuri. Așa a luat naștere ceea ce media a numit „procesul comunismului”. Una din cele mai importante spețe ale acestor cercetări, prin complexitate, valoarea clarificatoare privind represiunea anilor ’80, multitudinea celor implicați, afectați, victime și torționari, proximitatea faptelor care oferea o șansă importantă Ministerului Public de a descoperi și trage la răspundere pe cei vinovați de crime împotriva umanității, devenite imprescriptibile, este cazul Brașov 1987.
Cercetarea în acest complicat dosar a început în 2015, fiind coordonată de Secția Parchetelor Militare de pe lângă ÎCCJ. Natura evenimentelor a obligat conducerea S.P.M., atât prin generalul Ion Vasilache, cel care conducea SPM la momentul constituirii acestui dosar – trecut în rezervă în 14 iulie 2016, dar mai ales a generalului Gheorghe Cosneanu, să solicite CNSAS, ca principală instituție implicată în gestionarea și cunoașterea arhivelor celei mai importante instituții represive a regimului comunist – Securitatea – documente clarificatoare și explicații privitoare la represiunea care a succedat, începând chiar cu ziua de 15 noiembrie, revolta muncitorilor de la uzina „Steagul Roșu”.
Așa a fost posibil ca CNSAS să sprijine constant, cu un volum impresionant de documente și sinteze clarificatoare, corpul de procurori și polițiști judiciariști care au muncit să pună pe picioare acest caz.
„Munca acestor oameni nu se limitează la documentele care sunt constituite acum între coperțile unui dosar. Formarea unui corp de experți într-o anumită problematică este partea cea mai dificilă atunci când vorbim de crimele produse de aparatul represiv comunist. Înțelegerea modului cum instituțiile statului totalitar funcționau, developarea responsabilităților, înțelegerea muncii conspirate, clarificarea identității celor care au fost implicați în anchetă și în vasta cultură represivă care a succedat anchetei și arestului, pentru civilii arestați, nu e regăsibilă între acele coperți. Ea e în mințile acestor oameni de la SPM, în experiența dobândită, în cunoașterea acumulată”, spune istoricul.
Crimele împotriva umanității nu se probează doar prin întâlnirea circumstanțelor legale regăsibile în articolele Codului Penal sau a jurisprudenței CEDO, punctează cercetătorul CNSAS. „Acestea se reconstituie, asemenea unui organism fantomatic, din modul în care funcționa Direcția a VI-a, Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului, a modului în care ofițerii acesteia lucrau sub acoperirea Direcției similare din cadrul Inspectoratului General al Miliției și a tuturor elementelor care au compus, pe straturi și nuanțe, represiunea. Faptele de tortură, deportarea, relele tratamente nu sunt precizate negru pe alb în documente. Nimeni nu conspecta obsecvios câte palme administra unui arestat sau de câte ori l-a „pus pe bară” și l-a bătut până la leșin atârnat între două mese. Ca să recompui această sinistră fotografie ai nevoie să înțelegi riguros, chirurgical, responsabilitățile, modul de lucru, cum să citești documentele, cum să pui în context afirmațiile și faptele”, subliniază istoricul.
Or Secția Parchetelor Militare dovedise, de-a lungul acestor ani, o lăudabilă bună credință și o deschidere care începea să semene cu atitudinea unor instituții europene în materie.
Posibilitatea însă ca foști ofițeri de securitate să ajungă în sălile de tribunal pentru crime împotriva umanității, posibilitatea ca foști slujbași ai Cercetărilor Penale din cadrul D.S.S., ajunși după 1989 magistrați, să plătească pentru actele de tortură, posibilitatea ca sutele de muncitori, victime ale umilințelor să ceară – la un moment dat – socoteală torționarilor lor, a făcut ca actuala putere din România să reacționeze.
Și așa au făcut, preluând întreaga speță despre care vorbim de la SPM și mutând-o la nou înființata Secție de anchetare a magistraților.
„Graba acestei mutări este teribil de suspectă, cu atât mai mult cu cât vorbim despre fapte care au avut loc acum mai bine de trei decenii. Când vorbim despre declinarea competenței poate chiar ar trebui să ne gândim, în mod serios, la competență. Cum se va construi ea în noua Secție? Cine o va garanta, atâta vreme cât o problemă atât de dificilă, care excede stricta cultură a legii, intrând masiv în cea istorică și de criminologie comparată, este în mod vădit ignorată?”, adaugă Hodor.
Lipsiţi de sprijinul procurorului general Augustin Lazăr, cu şeful (generalul Gheorghe Cosneanu) deja anchetat de Inspecţia Judiciară pentru că a îndrăznit să demareze cercetările în cauza violenţelor din 10 august 2018, procurorii de la SPM au fost pur şi simplu pulverizaţi. Într-o singură zi. Și odată cu ei, şansele ca după aproape 30 de ani să aflăm în sfârşit adevărul despre cele două cauze, care sunt de interes major pentru societatea românească.
Dacă avea cineva dubii care sunt mizele reale ale asaltului asupra Justiţiei, după ziua de joi lucrurile sunt mult mai clare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu indemn pe nimeni sa recurga la un astfel de gest, insa nici nu pretind ca imi va parea rau daca va primi astfel de complimente.