Ce șanse are Marine Le Pen să devină președinte și să-i aducă o victorie lui Vladimir Putin. Scriitorul Matei Vișniec: „Francezii votează în primul tur cu extrema dreaptă doar că să-și strige oful. Este un vot de protest”

Foto: Profimedia Images

UPDATE:

Președintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, potrivit primelor rezultate ale sondajelor efectuate la ieşirea de la urne și difuzate duminică seară după încheierea votului la primul tur de scrutin.

Ce rezultate anunță primele exit-poll-uri:

• Emmanuel Macron - 28,1% / Marine Le Pen - 23,3% - proiecțiile institutului de sondare Ipsos
• Emmanuel Macron - 28,6% / Marine Le Pen - 24,4% - conform estimărilor Ifop-Fiducial

Următorii clasați, conform estimărilor: Jean-Luc Mélenchon - în jur de 20%, Eric Zemmour - 7% și Valérie Pécresse - 5%

Articolul inițial:

Despre extremă dreaptă franceză, devenită o sperietoare din ce în ce mai obositoare:

• Astăzi este o zi importantă pentru Europa, având în vedere alegerile prezidențiale franceze. Prezența la vot la ora 12:00, ora Parisului, era de 25,5%, mai mică decât la precedentele alegeri din 2017, când la aceeași oră se înregistra o participare la urne de 28,5%.
• Multora le este frică că Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă, aflată la a treia încercare de a ajunge la Elysee, ar putea să câștige de această dată. Argumentul acestei informații este dat de surprizele din anii trecuți legate de „Brexit” și „alegerea lui Donald Trump”.
• Există un potențial destul de mare ca Le Pen să-l învingă pe Macron, avertizează FiveThirtyEight, un site web american care se concentrează pe analiza sondajelor de opinie. Sprijinul ei a crescut, pe măsură ce concurenții ei de extremă dreapta au dispărut. Iar rezultatul final al lui Macron ar putea fi mai mic decât era anticipat dacă susținătorii săi nu se vor prezenta la urne astăzi și pe 24 aprilie.
• Din start trebuie să o spunem: O victorie pentru Le Pen ar fi un cutremur politic pentru Franța și pentru Europa. Deși a încercat să-și îmblânzească imaginea și să pară mai moderată în ultimii ani, Le Pen și partidul ei au o istorie lungă legată de xenofobie, politici prietenoase cu Putin și euroscepticism.

• Președintele Macron are necazuri pentru că a urmat o strategie care l-a portretizat ca părinte al națiunii și manager de criză globală, mai degrabă decât să se angajeze în duritatea unei campanii electorale tradiționale, când alegătorii francezi vor să audă direct de la candidați ceea ce vor să facă pentru ei ca să câștige votul acestora.
• Într-o discuție pe care am avut-o pentru Digi24.ro cu jurnalistul și scriitorul stabilit în Franța, Matei Vișniec, acesta mi-a spus că alegerile prezidențiale franceze, încă de când le urmărește el, din 1988, sunt marcate de o incredibilă obsesie a extremei drepte, care de fiecare dată este considerată pericolul numărul unu, iar majoritatea candidaților se poziționează ca baricade împotriva acesteia.

• „Marine Le Pen nu are nicio șansă să ajungă președinte. În Franța, francezii nu votează, de fapt, în momentul esențial cu extrema dreaptă. Extrema dreaptă este folosită doar ca element de presiune asupra clasei politice și ca intrument de refulare. Foarte mulți francezi care nu agreează ideile extremei drepte votează cu aceasta la primul tur la alegerile legislative, prezidențiale, europene sau municipale. Francezii votează în acest mod cu extrema dreaptă doar că să-și strige oful. Este un vot de protest. Dar în momentul decisiv, dacă rămâne extrema dreaptă față în față cu un alt candidat din zona partidelor tradiționale, francezii își amintesc imediat că au fost ocupați de naziști”, a mai declarat Matei Vișniec.
• Suspansul este legat de cine va intra în turul al doilea. În general se știe că există o persoană de la bun început care va intra pe primul loc în turul al doilea. Nu se știe cine e a doua persoană care va intra în turul al doilea, ceea ce se repetă și anul acesta, pentru că este acest joc: Va fi Macron cu Marine Le Pen în turul II sau poate cu Mélenchon, evidențiază Matei Vișniec. „În ultima săptămână de campanie, pe rețelele sociale cineva a încercat să-i manipuleze pe tineri cu mesaje de genul: votați masiv Mélenchon în primul tur ca să nu ajungă Marine Le Pen în al doilea”, mai indică acesta.
• Matei Vișniec mi-a mai declarat că s-ar putea ca Marine Le Pen să intre în turul al doilea și să piardă după aceea cu un scor important și onorabil pentru alegătorii francezi.

Marine Le Pen nu are nicio șansă să ajungă președinte. În Franța, francezii nu votează, de fapt, în momentul esențial cu extrema dreaptă. Extrema dreaptă este folosită doar ca element de presiune asupra clasei politice și ca intrument de refulare. Foarte mulți francezi care nu agreează ideile extremei drepte votează cu aceasta la primul tur la alegerile legislative, prezidențiale, europene sau municipale. Francezii votează în acest mod cu extrema dreaptă doar că să-și strige oful. Este un vot de protest.

• „Dacă prin absurd, candidata de extremă-dreaptă ar ieși președinte, ar fi blocată total începând cu a doua zi. Într-un fel sau altul, francezii ar ieși în stradă și ar găsi modalitățile mediatice, sindicale, republicane și democratice ca să blocheze țara, să blocheze instituțiile, să blocheze bunul mers al vieții politice. Acest lucru s-ar întâmpla dacă ar ieși președinte un reprezentant al extremei drepte. Ceea ce nu s-ar întâmpla dacă ar ieși un reprezentant al extremei stângi. Francezii l-ar tolera mai mult pe Jean-Luc Mélenchon, din inconștiență și din lipsă de cultură politică, pentru că francezii nu au fost niciodată confruntați cu comunismul de stat”, a mai explicat scriitorul cărții „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”.
• Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, mai remarcă scriitorul român. „Franța este într-un fel și o monarhie deghizată, pentru că președintele are o putere atât de mare în stat echivalentă aproape cu cea a președintelui american. Deci, într-un fel, francezii își aleg regele pentru următorii cinci ani. Și, în general, cine este ales pentru cinci ani, câștigă din nou după primul mandat, deși nu este o regulă generală”, a mai punctat Matei Vișniec, care mi-a mai spus că francezii nu aleg deseori în funcție de programul electoral, cât în funcție de personalitate.

De ce e important votul din Franța

• Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.
• Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze prin două crize care se desfășoară în prezent Europa: Războiul din Ucraina, care a strămutat milioane de persoane și a ucis mii de oameni, dar și o redresare economică legată de pandemia de COVID-19, care pune presiune pe lanțurile de aprovizionare. 

• Sondajele electorale arată că alegătorii francezi sunt acum preocupați în primul rând de creșterea costului vieții. Următorul președinte va trebui să jongleze cu grijile pe termen lung care ocupă acum mintea cetățeanului francez. Printre acestea se numără tranziția către o energie verde, bunăstarea oamenilor și temerile privind imigrația.
• Actualul favorit pentru a câștiga cursa electorală în această duminică este președintele în exercițiu Emmanuel Macron. Un pro-european în vârstă de 44 de ani, Macron s-a bucurat de un avans confortabil în sondaje, deși acesta a scăzut în ultimele săptămâni, perioadă în care Marine Le Pen a câștigat teren.
• Criticat dinspre stânga datorită virajului său către dreapta în ultimii 5 ani, Macron a promis în campania electorală care a trecut mai multe reduceri de taxe, o reformă a sistemului de asistență socială și majorarea vârstei de pensionare dacă va deveni primul președinte francez după Jacques Chirac care câștigă un al doilea mandat.

Guy Verhofstadt: „Nu lăsați să se întâmple asta!”

• Pe scurt, după ziua de azi vom avea ce mai probabil o reeditare a finalei prezidențiale din 2017. Intenţiile de vot măsurate de sondaje prefigurează un scenariu identic celui din 2017, cu preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) calificaţi în turul al doilea, cu victoria lui Macron la final.
• Este însă acest rezultat garantat? În cazul unui tur secund Macron/Le Pen, „frontul republican” pentru a-i bara calea candidatei RN s-ar putea fisura în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-a creat un curent „antimacronist” în opinia publică.
• Marine Le Pen, care a lucrat pentru a-şi corecta imaginea, chiar dacă proiectul său rămâne „radical” în ce priveşte migraţia şi instituţiile, a urcat cu două puncte în ultima săptămână, ajungând la 22% din intenţiile de vot, în timp ce scorul lui Macron a scăzut cu două puncte până la 26%.
• Ar fi într-adevăr o victorie pentru Putin, criminalul de război, dacă va câștiga alegerile franceze Marine Le Pen, dar și o catastrofă pentru Franța și Europa, a scris aseară pe twitter eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt. „Nu lăsați să se întâmple asta!”, s-a adresat el francezilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp