Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce știm până acum despre acordul dintre Israel și Hamas pentru eliberarea de ostatici

Gaza Strip - razboi

Foto: Jack Guez / AFP / Profimedia

Guvernul israelian a aprobat miercuri dimineaţa un acord ce prevede eliberarea a 50 de ostatici deţinuţi de Hamas în schimbul eliberării unor prizonieri palestinieni şi a unui armistițiu ce presupune încetarea focului timp de patru zile în Fâşia Gaza. Acordul a fost negociat de Qatar cu sprijinul SUA.

Potrivit Hamas, Israelul va elibera 150 de prizonieri palestinieni, toți femei și copii, din închisorile israeliene și va permite mai multor camioane încărcate cu ajutor umanitar să vină din Egipt prin granița Rafah, furnizând provizii umanitare palestinienilor din Gaza.

Pe de altă parte, Israelul a transmis că pauza din timpul ostilităților va putea dura mai mult de patru zile, adăugându-se câte o zi în plus pentru fiecare alți 10 ostatici eliberați de teroriștii Hamas.

Numele ostaticilor care urmează să fie eliberați nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a spus că toți sunt israelieni, cu câțiva cetățeni cu dublă cetățenie. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a declarat marți că acordul „ar trebui să aducă acasă mai mulți ostatici americani”.

Se crede că Hamas ține 239 de ostatici în Gaza. Acordul care urmează să intre în vigoare întrerupe temporar un război care durează deja de mai bine de șase săptămâni și care a dus până acum la peste 14 mii de morți în rândul palestinienilor și la peste 1.400 de decese în rândul israelienilor, majoritatea fiind victime ale atacului transfrontalier surpriză al Hamas din 7 octombrie.

După încheierea acestei faze, Israelul rămâne concentrat pe obiectivul său de a „elimina” Hamas şi de a promova eliberarea altor ostatici aflaţi în mâinile mişcării islamiste palestiniene, a spus guvernul israelian.

Trebuie precizat că guvernul israelian a fost supus unor presiuni intense pe plan intern pentru a aduce ostaticii înapoi. Familiile ostaticilor au organizat o campanie extinsă și s-au întâlnit cu membri ai guvernului. Asaltul militar asupra nordului Fâșiei Gaza a dus la salvarea unui singur ostatic în viață.

Presiunea internațională a crescut și ca reacție la situația umanitară din ce în ce mai disperată din Gaza. Bombardamentele armatei israeliene urmate de invazia terestră au provocat o criză civilă: alimentele, apa, combustibilul și medicamentele sunt disperat de puține, 1,7 milioane de oameni din 2,3 milioane au fost strămutați și doar 10 din 36 de spitale funcționează.

Hamas pierde teren pe câmpul de luptă în Gaza, unde forțele israeliene au reușit să captureze părți mari din teritoriu. Armata israeliană susține că a provocat pierderi grele la 10 din cele 24 de batalioane Hamas, iar conducerea sa se crede că s-a mutat la capătul sudic al Fâșiei Gaza.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult