Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce știm până acum despre acordul dintre Israel și Hamas pentru eliberarea de ostatici

Gaza Strip - razboi

Foto: Jack Guez / AFP / Profimedia

Guvernul israelian a aprobat miercuri dimineaţa un acord ce prevede eliberarea a 50 de ostatici deţinuţi de Hamas în schimbul eliberării unor prizonieri palestinieni şi a unui armistițiu ce presupune încetarea focului timp de patru zile în Fâşia Gaza. Acordul a fost negociat de Qatar cu sprijinul SUA.

Potrivit Hamas, Israelul va elibera 150 de prizonieri palestinieni, toți femei și copii, din închisorile israeliene și va permite mai multor camioane încărcate cu ajutor umanitar să vină din Egipt prin granița Rafah, furnizând provizii umanitare palestinienilor din Gaza.

Pe de altă parte, Israelul a transmis că pauza din timpul ostilităților va putea dura mai mult de patru zile, adăugându-se câte o zi în plus pentru fiecare alți 10 ostatici eliberați de teroriștii Hamas.

Numele ostaticilor care urmează să fie eliberați nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a spus că toți sunt israelieni, cu câțiva cetățeni cu dublă cetățenie. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a declarat marți că acordul „ar trebui să aducă acasă mai mulți ostatici americani”.

Se crede că Hamas ține 239 de ostatici în Gaza. Acordul care urmează să intre în vigoare întrerupe temporar un război care durează deja de mai bine de șase săptămâni și care a dus până acum la peste 14 mii de morți în rândul palestinienilor și la peste 1.400 de decese în rândul israelienilor, majoritatea fiind victime ale atacului transfrontalier surpriză al Hamas din 7 octombrie.

După încheierea acestei faze, Israelul rămâne concentrat pe obiectivul său de a „elimina” Hamas şi de a promova eliberarea altor ostatici aflaţi în mâinile mişcării islamiste palestiniene, a spus guvernul israelian.

Trebuie precizat că guvernul israelian a fost supus unor presiuni intense pe plan intern pentru a aduce ostaticii înapoi. Familiile ostaticilor au organizat o campanie extinsă și s-au întâlnit cu membri ai guvernului. Asaltul militar asupra nordului Fâșiei Gaza a dus la salvarea unui singur ostatic în viață.

Presiunea internațională a crescut și ca reacție la situația umanitară din ce în ce mai disperată din Gaza. Bombardamentele armatei israeliene urmate de invazia terestră au provocat o criză civilă: alimentele, apa, combustibilul și medicamentele sunt disperat de puține, 1,7 milioane de oameni din 2,3 milioane au fost strămutați și doar 10 din 36 de spitale funcționează.

Hamas pierde teren pe câmpul de luptă în Gaza, unde forțele israeliene au reușit să captureze părți mari din teritoriu. Armata israeliană susține că a provocat pierderi grele la 10 din cele 24 de batalioane Hamas, iar conducerea sa se crede că s-a mutat la capătul sudic al Fâșiei Gaza.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult