Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce știm până acum despre acordul dintre Israel și Hamas pentru eliberarea de ostatici

Gaza Strip - razboi

Foto: Jack Guez / AFP / Profimedia

Guvernul israelian a aprobat miercuri dimineaţa un acord ce prevede eliberarea a 50 de ostatici deţinuţi de Hamas în schimbul eliberării unor prizonieri palestinieni şi a unui armistițiu ce presupune încetarea focului timp de patru zile în Fâşia Gaza. Acordul a fost negociat de Qatar cu sprijinul SUA.

Potrivit Hamas, Israelul va elibera 150 de prizonieri palestinieni, toți femei și copii, din închisorile israeliene și va permite mai multor camioane încărcate cu ajutor umanitar să vină din Egipt prin granița Rafah, furnizând provizii umanitare palestinienilor din Gaza.

Pe de altă parte, Israelul a transmis că pauza din timpul ostilităților va putea dura mai mult de patru zile, adăugându-se câte o zi în plus pentru fiecare alți 10 ostatici eliberați de teroriștii Hamas.

Numele ostaticilor care urmează să fie eliberați nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a spus că toți sunt israelieni, cu câțiva cetățeni cu dublă cetățenie. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a declarat marți că acordul „ar trebui să aducă acasă mai mulți ostatici americani”.

Se crede că Hamas ține 239 de ostatici în Gaza. Acordul care urmează să intre în vigoare întrerupe temporar un război care durează deja de mai bine de șase săptămâni și care a dus până acum la peste 14 mii de morți în rândul palestinienilor și la peste 1.400 de decese în rândul israelienilor, majoritatea fiind victime ale atacului transfrontalier surpriză al Hamas din 7 octombrie.

După încheierea acestei faze, Israelul rămâne concentrat pe obiectivul său de a „elimina” Hamas şi de a promova eliberarea altor ostatici aflaţi în mâinile mişcării islamiste palestiniene, a spus guvernul israelian.

Trebuie precizat că guvernul israelian a fost supus unor presiuni intense pe plan intern pentru a aduce ostaticii înapoi. Familiile ostaticilor au organizat o campanie extinsă și s-au întâlnit cu membri ai guvernului. Asaltul militar asupra nordului Fâșiei Gaza a dus la salvarea unui singur ostatic în viață.

Presiunea internațională a crescut și ca reacție la situația umanitară din ce în ce mai disperată din Gaza. Bombardamentele armatei israeliene urmate de invazia terestră au provocat o criză civilă: alimentele, apa, combustibilul și medicamentele sunt disperat de puține, 1,7 milioane de oameni din 2,3 milioane au fost strămutați și doar 10 din 36 de spitale funcționează.

Hamas pierde teren pe câmpul de luptă în Gaza, unde forțele israeliene au reușit să captureze părți mari din teritoriu. Armata israeliană susține că a provocat pierderi grele la 10 din cele 24 de batalioane Hamas, iar conducerea sa se crede că s-a mutat la capătul sudic al Fâșiei Gaza.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult