Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce știm până acum despre vaccinul AstraZeneca/ Oxford

Vaccin AstraZeneca/ Oxford

Foto: Sai Aung Main/ AFP/ Profimedia

Pentru că primesc multe mesaje / comentarii în legătură cu vaccinul AstraZeneca/Oxford, scriu aici câteva detalii interesante și utile:

1. Acest vaccin nu folosește tehnologia ARN mesager, ci anumite componente genetice luate din suprafața virusului. Organismul uman recunoaște antigenele și produce apărare. Acele componente nu pot declanșa boala per se, sunt insuficiente pentru asta, dar absolut suficiente ca să fie recunoscute de sistemul imun.

2. Nu are nevoie de stocare la - 70 grade C sau alte temperaturi joase. E suficientă stocarea într-un frigider obișnuit.

3. Spațierea între doze este foarte permisivă. În studii au folosit a doua doză la 4-12 săptămâni.

4. Rezultatele la persoane peste 65 de ani sunt inconcludente, pentru că au fost puține astfel de persoane înrolate în studii. Tocmai de aceea, multe țări au limitat uzul la intervalul 18 - 65 ani, din motive de precauție (și pentru că eficacitatea pare mică).

5. Unele strategii propun vaccinare masivă cu o singură doză, apoi observarea rezultatelor și deciderea ulterioară privind a doua doză. Tocmai pentru că la punctul 3 am menționat de acea spațiere permisivă. Dacă se obține protecție bună după prima doză și sunt vaccinate peste 70 procente din populație, se ajunge la controlul pandemiei, apoi lucrurile pot fi văzute cu totul altfel. Fauci e un pic reticent aici, dar el are o țară cu peste 300 milioane de oameni și acces la un vaccin ARNm cu spațiere strictă la 2-3 săptămâni. E și chestiune de disponibilitate.

6. Eficacitatea arătată în studii a fost de aproximativ 70%. Sigur că pare puțin în comparație cu Pfizer/BioNTech și Moderna (au și peste 90%), dar valoarea este foarte bună și suficientă pentru aprobare. Amintesc că vaccinurile gripale au 50-60% eficacitate și tot sunt deosebit de utile.

7. Vaccinul a fost aprobat în UE. Prospectul său și toate recomandările au fost deja publicate pe site-ul EMA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult