Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce știm până acum despre vaccinul AstraZeneca/ Oxford

Vaccin AstraZeneca/ Oxford

Foto: Sai Aung Main/ AFP/ Profimedia

Pentru că primesc multe mesaje / comentarii în legătură cu vaccinul AstraZeneca/Oxford, scriu aici câteva detalii interesante și utile:

1. Acest vaccin nu folosește tehnologia ARN mesager, ci anumite componente genetice luate din suprafața virusului. Organismul uman recunoaște antigenele și produce apărare. Acele componente nu pot declanșa boala per se, sunt insuficiente pentru asta, dar absolut suficiente ca să fie recunoscute de sistemul imun.

2. Nu are nevoie de stocare la - 70 grade C sau alte temperaturi joase. E suficientă stocarea într-un frigider obișnuit.

3. Spațierea între doze este foarte permisivă. În studii au folosit a doua doză la 4-12 săptămâni.

4. Rezultatele la persoane peste 65 de ani sunt inconcludente, pentru că au fost puține astfel de persoane înrolate în studii. Tocmai de aceea, multe țări au limitat uzul la intervalul 18 - 65 ani, din motive de precauție (și pentru că eficacitatea pare mică).

5. Unele strategii propun vaccinare masivă cu o singură doză, apoi observarea rezultatelor și deciderea ulterioară privind a doua doză. Tocmai pentru că la punctul 3 am menționat de acea spațiere permisivă. Dacă se obține protecție bună după prima doză și sunt vaccinate peste 70 procente din populație, se ajunge la controlul pandemiei, apoi lucrurile pot fi văzute cu totul altfel. Fauci e un pic reticent aici, dar el are o țară cu peste 300 milioane de oameni și acces la un vaccin ARNm cu spațiere strictă la 2-3 săptămâni. E și chestiune de disponibilitate.

6. Eficacitatea arătată în studii a fost de aproximativ 70%. Sigur că pare puțin în comparație cu Pfizer/BioNTech și Moderna (au și peste 90%), dar valoarea este foarte bună și suficientă pentru aprobare. Amintesc că vaccinurile gripale au 50-60% eficacitate și tot sunt deosebit de utile.

7. Vaccinul a fost aprobat în UE. Prospectul său și toate recomandările au fost deja publicate pe site-ul EMA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult