Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce urmează după criza sanitară. Care va fi valul care va ridica noii câștigători ai civilizației?

coronavirus - medic -  (Foto: Thomas Samson/ AFP/ Profimedia)

Foto: Thomas Samson/ AFP/ Profimedia

Revoluția digitală, digitalizarea vieții noastre cotidiene reprezintă un diamant aflat într-o praștie, al cărei elastic a fost întins înainte de criza sanitară încet, încet, fiind tras înapoi de inerția naturală a omenirii. Acesta este momentul eliberării. Ar fi venit oricum, mai devreme sau mai târziu. Totul depinde de ținta spre care se îndreaptă praștia și de traiectoria proiectilului digital. Un trasor țintit înainte are șanse puține să nimerească ținta, în timp ce o boltă descrisă prin societate va ajunge mult mai departe și va coagula multă din energia potențială. 

Un bun exemplu este inflația aplicațiilor inventate pe genunchi, care se îndreaptă către telemedicină, învățare la distanță sau pur și simplu comunicare digitală. Multe au un viitor egal cu trecutul lor. Un viitor egal cu efortul făcut pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor. Unele vor reuși totuși. Asta ne spune statistica. Prea puține însă. 

Atenția noastră se îndreaptă însă înspre soluțiile boltite, cele mai puțin oportuniste. Cele ambidextre, care pe de o parte manevrează agil nevoile zilnice, iar pe de altă parte investesc în viitor, în felul în care nevoile oamenilor vor trebui satisfăcute mâine, mai mult decât astăzi. Indiferent însă de bogăția de idei și de volumul inovației, toate proiectilele vor străluci ca niște diamante doar dacă încordarea digitală va fi însoțită de mecanismele necesare care transformă o idee în business. Și nu în orice fel de business: într-un business cu conotații sociale, unul care să servească un scop nobil, în același timp cu nevoia de a genera profit. 

Este nevoie de schimbarea învățământului, poate chiar de dispariția lui așa cum îl cunoaștem astăzi. De înlocuirea lui cu o formă de studiu practic a proceselor specifice unui sector sau altul, în așa fel încât absolvenții să fie pregătiți pentru a inova, pentru a transforma și pentru a greși fără teamă. Odată cu digitalizarea trebuie să scăpăm de teama pentru ziua de mâine și să ne concentrăm energiile către adaptarea la un viitor din ce în ce mai imprevizibil. Avem nevoie de soluții flexibile, adaptabile. Avem nevoie de soluții de finanțare obiective, simple si aplicate, soluții care să acopere toată gama de nevoi în același timp cu acoperirea gamei de acceptare a riscurilor. Putem deci spune că rădăcinile evoluției se află în inovație, iar irigațiile absolut necesare sunt reprezentate de sistemul de finanțare. 

Nu mai putem depinde nici de speciile adaptate la solul arid și nici de ploile întâmplătoare care de obicei lipsesc și alteori vin în exces. Viitorul nu este numai al tinerilor. Este al tuturor celor care înțeleg și acceptă schimbarea. Chiar dacă tinerii sunt în avantaj, succesul este mereu un rezultat al împletirii tinereții cu experiența. De-a lungul veacurilor, Damascul a fost centrul științific al lumii și cu știința a venit și bunăstarea temporară. La fel au fost China, Egiptul, Grecia Antică și Imperiul Roman. Supremația a fost preluată de Japonia si apoi de Statele Unite ale Americii. 

Cum va fi viitorul provocat de criza sanitară? Care va fi valul care va ridica noii câștigători ai civilizației? Oare pe ce se vor ridica aceștia? Pe vechea finanță a lumii? Greu de crezut. Pe inovația digitală? Vom vedea. Dar dacă este așa, viitorul va depinde de felul în care țintim către viitor. Fiecare dintre noi, de această dată. Indiferent de rasă, culoare sau religie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Extraordinar! Fantastic! Sunt mult mai educata si informata dupa aceasta lectura! Ma intreb cum as fi supravietuit fara. Atatea truisme la un loc.
    • Like 0


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult