Foto: Thomas Samson/ AFP/ Profimedia
Revoluția digitală, digitalizarea vieții noastre cotidiene reprezintă un diamant aflat într-o praștie, al cărei elastic a fost întins înainte de criza sanitară încet, încet, fiind tras înapoi de inerția naturală a omenirii. Acesta este momentul eliberării. Ar fi venit oricum, mai devreme sau mai târziu. Totul depinde de ținta spre care se îndreaptă praștia și de traiectoria proiectilului digital. Un trasor țintit înainte are șanse puține să nimerească ținta, în timp ce o boltă descrisă prin societate va ajunge mult mai departe și va coagula multă din energia potențială.
Un bun exemplu este inflația aplicațiilor inventate pe genunchi, care se îndreaptă către telemedicină, învățare la distanță sau pur și simplu comunicare digitală. Multe au un viitor egal cu trecutul lor. Un viitor egal cu efortul făcut pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor. Unele vor reuși totuși. Asta ne spune statistica. Prea puține însă.
Atenția noastră se îndreaptă însă înspre soluțiile boltite, cele mai puțin oportuniste. Cele ambidextre, care pe de o parte manevrează agil nevoile zilnice, iar pe de altă parte investesc în viitor, în felul în care nevoile oamenilor vor trebui satisfăcute mâine, mai mult decât astăzi. Indiferent însă de bogăția de idei și de volumul inovației, toate proiectilele vor străluci ca niște diamante doar dacă încordarea digitală va fi însoțită de mecanismele necesare care transformă o idee în business. Și nu în orice fel de business: într-un business cu conotații sociale, unul care să servească un scop nobil, în același timp cu nevoia de a genera profit.
Este nevoie de schimbarea învățământului, poate chiar de dispariția lui așa cum îl cunoaștem astăzi. De înlocuirea lui cu o formă de studiu practic a proceselor specifice unui sector sau altul, în așa fel încât absolvenții să fie pregătiți pentru a inova, pentru a transforma și pentru a greși fără teamă. Odată cu digitalizarea trebuie să scăpăm de teama pentru ziua de mâine și să ne concentrăm energiile către adaptarea la un viitor din ce în ce mai imprevizibil. Avem nevoie de soluții flexibile, adaptabile. Avem nevoie de soluții de finanțare obiective, simple si aplicate, soluții care să acopere toată gama de nevoi în același timp cu acoperirea gamei de acceptare a riscurilor. Putem deci spune că rădăcinile evoluției se află în inovație, iar irigațiile absolut necesare sunt reprezentate de sistemul de finanțare.
Nu mai putem depinde nici de speciile adaptate la solul arid și nici de ploile întâmplătoare care de obicei lipsesc și alteori vin în exces. Viitorul nu este numai al tinerilor. Este al tuturor celor care înțeleg și acceptă schimbarea. Chiar dacă tinerii sunt în avantaj, succesul este mereu un rezultat al împletirii tinereții cu experiența. De-a lungul veacurilor, Damascul a fost centrul științific al lumii și cu știința a venit și bunăstarea temporară. La fel au fost China, Egiptul, Grecia Antică și Imperiul Roman. Supremația a fost preluată de Japonia si apoi de Statele Unite ale Americii.
Cum va fi viitorul provocat de criza sanitară? Care va fi valul care va ridica noii câștigători ai civilizației? Oare pe ce se vor ridica aceștia? Pe vechea finanță a lumii? Greu de crezut. Pe inovația digitală? Vom vedea. Dar dacă este așa, viitorul va depinde de felul în care țintim către viitor. Fiecare dintre noi, de această dată. Indiferent de rasă, culoare sau religie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.