Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cea mai profundă răutate am văzut-o la unii oameni ce mimează bunătatea absolută

politician.

Foto: Profimedia

Cea mai profundă răutate am văzut-o la unii oameni ce mimează bunătatea absolută. Orice vorbă a lor e numai miere, iar sub vorbe fierbe veninul.

Cea mai adâncă ticăloșie am găsit-o la unii oameni ce pozează în sfinți și în cucernicie întruchipată. Sub mantia de sfânt ascut pumnale.

Cea mai mare necredință o găsesc la unii oameni ce își clamează neîncetat credința. Cu Dumnezeu în gură la orice cuvânt și cu inima neagră de ură. Se plasează singuri de partea raiului și în dreapta lui Dumnezeu și trimit în iad pe oricine nu le susține părerea.

Unii dintre cei mai nemiloși oameni sunt cei ce predică iertarea. Când sunt puși în starea de a ierta, devin colți și gheare.

Și, paradoxal, am găsit bunătate la oameni ce nu se pretind buni.

Am găsit cinste la oameni ce nu se cred sfinți. Am întâlnit credința la necredincioși și compasiune la oameni ce nu vorbesc prea mult despre iertare.

Și așa am învățat să caut Omul, dincolo de aparențe și măști, dincolo de vorbe goale și pretenții.

Să mă uit în suflet ca într-o carte...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru moment am scapat de privirea de vipera a parvenitei firea, dar mai sunt inca multi, mult prea multi, de care trebuie sa ne aparam. Nu-i mai enumar acum. Ii stiti si voi.
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Probabil, e vorba și de ipocrizie. E în firea oamenilor de a se da mai altfel de cum sunt. De a părea mai buni, mai creștini, mai inteligenți, mai realizați, mai de succes. Forul nostru interior, uneori aspru și nemilos, care ne judecă apucăturile și acțiunile, erodându-ne stima de noi înșine, provoacă o reacție de apărare a instinctului de conservare, a ego-ului care vrea să "audă" numai laude. Și, în consecință, ne face să mimăm, să pozăm, să clamăm și să predicăm ceva, cu totul pe dos faptelor noastre reprobabile.
    Și, așa este: "Omul trebuie căutat dincolo de aparențe și măști, dincolo de vorbe goale și pretenții."
    • Like 2
  • După cum am mai scris, mai demult pe când eram adolescent am citit la rubrica de psihologie dintr-un număr al revistei "Știință și tehnică" de atunci că actrița franceză Sarah Bernhardt s-a plâns odată unui psiholog că ea se poartă rău cu copii ei deși ea nu își dorea, de fapt, să se comporte așa și ea juca în piese de teatru roluri de femeie îndrăgostită și de mamă iubitoare. Astfel s-a constatat că jucarea frecventă a aceluiași tip de rol fie în teatru sau în cinematografie, fie sub forma unei măști sub care dorește cineva să se afișeze în lume, poate conduce, de fapt, la un comportament opus celui afișat în mod voit. Din câte am înțeles dintr-un paragraf din acel articol, unele persoane sunt chiar puse să joace astfel de roluri pentru a obține în viața reală tipul de comportament dorit.
    În concluzie, afișarea de către o persoană unei anumite măști cu care dorește să fie cunoscută în societate, cum ar fi aceea de persoană pioasă, de persoană care urmează anumite cutume religioase, poate duce în timp în viața reală, undeva în spatele ușilor închise și a draperiilor trase, la un comportament opus celui afișat în societate. Dar este perfect adevărat, că există în unele cazuri persoane care afișează un astfel de comportament pios ca o mască pentru a-și ascunde sub aceasta adevăratele intenții malefice sau adevărata FIRE.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult