Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cea mai rea reacție adversă – vaccin ioc

Cristian Tudor Popescu

M-am înscris pentru vaccinare pe 15 martie, la centrul de la Institutul „C.I. Parhon”, din Capitală. În fața mea erau 120 persoane pe lista de așteptare, atât de puține probabil pentru că vaccinul era isterizantul AstraZeneca, după cum am aflat ulterior. Am zis, bine, AZ să fie.

Au trecut 10 zile. În acest timp, cunoștințe, colegi, membri de familie care s-au înscris pe 15 martie, odată cu mine, dar în alte centre de vaccinare, fie au fost deja vaccinați, fie li s-a comunicat o dată, relativ apropiată, pentru prima doză. Subsemnatului, nimic, nici măcar un „hai sictir”. Am încercat să iau legătura cu cineva de la „Parhon” – fie a răspuns robotul, fie, de la call center, mi s-a spus îmi văd de așteptat.

Evident, nu pretind să fiu vaccinat după câteva zile de la înscriere – e lume multă, înțeleg. Dar nu înțeleg câtuși de puțin de ce platforma nu îmi trimite imediat o dată pentru vaccinare – peste 3 săptămâni, peste 2 luni, la vară, la toamnă, dar să fie o zi. Sunt atâția oameni – nu e cazul meu, nu plec nicăieri – care vor să-și planifice deplasări, pentru concediu, interes de serviciu sau personal, și au nevoie de această informație. Nu înțeleg ce e așa de greu ca, știind câte persoane sunt pe listă la un moment dat și câte poate vaccina pe zi centrul respectiv, să livrezi fiecărei persoane înscrise o dată de vaccinare estimată. Este o operație aritmetică, nu medicală.

Și nu mi se par corecte asemenea diferențe între centrele de vaccinare – lucru pe care, întâlnindu-l la ieșirea din studioul Digi 24, i l-am spus col. dr. Valeriu Gheorghiță.

Pe cale de consecință, azi am încetat să mai stau ca boul la poarta veche de la Parhon, mi-am anulat poziția de acolo și m-am înscris și eu la un centru la care cei mai știutori decât mine mi-au spus că am șanse să fiu băgat în seamă într-un timp util.

Cu ce soi de vaccin, nu mă interesează, căci cea mai rea reacție adversă la orice vaccin e să nu fii vaccinat deloc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult