Cel mai important proiect pentru România, astăzi. Cu doar 70-80 de milioane de euro această țară ar putea fi transformată radical

Foto: Guliver/ Getty Images

În era comunicării instantanee și a evoluțiilor tehnologice mai accelerate ca niciodată, România înregistrează cele mai mari întârzieri din UE în privința digitalizării administrației publice. Acest lucru încurajează birocrația, cultivă lipsa de transparență și scade eficiența instituțiilor de stat. În același timp, crește termenul de rezolvare a solicitărilor cetățenilor și creează experiențe frustrante atât de o parte, cât și de cealaltă a geamului de la ghișeu. „România este o țară fără autostrăzi digitale", spune Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), amintind de eternul și anevoiosul drum al cetățeanului către instituții.

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

„Instituțiile se cred stăpânii datelor pe care le dețin. De fapt, cetățeanul este stăpânul datelor sale"

Una dintre piedicile în calea digitalizării este reprezentată de faptul că bazele de date ale instituțiilor nu comunică între ele. Într-un interviu pentru Republica.ro, primarul din Oradea, Ilie Bolojan, se plângea de curând că atât Ministerul de Finanțe, cât și cel de Interne refuză să împărtășească cu alte autorități datele pe care le dețin. „E nevoie de o voință politică, de la nivelul Parlamentului și Guvernului, pentru ca prin modificări de legi, de hotărâri de Guvern să se deschidă bazele de date pe care le gestionează Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe. Ministere opace și care ani de zile au făcut tot ce au putut ca să-și conserve aceste baze de date, iar accesul să se facă doar prin reprezentanții unor direcții sau altora din minister. Fără această deschidere a bazelor de date nu poți face digitalizarea administrației publice din România. Mă refer la baza de date de la Evidența Populației, la cazierele judiciare, la cazierele fiscale în cazul Ministerului de Finanțe. Aceasta este o chestiune majoră", spune Bolojan.

Situația este confirmată de Sabin Sărmaș, care subliniază că, pentru succesul proiectului de interoperabilitate, este nevoie atât de o legislație adecvată, cât și de o soluție tehnică. Deși există Cadrul Național de Interoperabilitate care le permite instituțiilor să facă schimb de date, niciun act normativ nu le obligă, în prezent, să o facă. „Aici s-au blocat mereu lucrurile. Instituțiile se cred stăpânii datelor pe care le dețin. De fapt cetățeanul este stăpânul datelor pe care le are la instituție", subliniază oficialul.

„Proiectul de interoperabilitate este cel mai important proiect pentru România astăzi. Sunt două aspecte, cel legislativ, care ține de obligativitatea instituțiilor de a pune datele pe care le dețin și la îndemâna altor instituții, și soluția tehnică. În ceea ce privește soluția tehnică, avem deja două variante care funcționează pentru România, una deja funcționează, una poate fi integrată cu bazele de date. În ceea ce privește legislația, nu îmi fac nicio problemă că nu voi avea suportul premierului și a celorlalți miniștri, care au înțeles cât de importantă este această interoperabilitate", precizează Sărmaș. Potrivit lui, în maximum două luni ADR va alege soluția tehnică, în timp ce problema legislației ar putea fi rezolvată dacă Guvernul va da o ordonanță de urgență, asemănătoare cu cea care obliga instituțiile să recunoască semnătura electronică.

Costul transformării digitale: 70-80 de milioane de euro

Pentru succesul digitalizării administrației publice din România, mai este nevoie însă, alături de interoperabilitatea bazelor de date, de un sistem de cloud guvernamental, un proiect de identitate electronică și un punct de contact unic, adică un portal web, pe care toată lumea intră să acceseze orice serviciu public dorește, explică Sabin Sărmaș. Cât ar costa, cu totul, cele patru proiecte?

„La cloud-ul guvernamental vorbim despre o sumă de 45 de milioane de euro, e un proiect de infrastructură mare. Un proiect de interoperabilitate, care să rezolve foarte multe probleme, poate fi implementat efectiv și integrat cu alte instituții, gândindu-ne la sume mult mai mici, 1-2 milioane de euro, probabil. Iar un proiect de identitate electronică, depinde pe care variantă trebuie să mergem: cu sau fără infrastructură, pentru că de asta cloud-ul este extrem de important. În România, toate proiectele s-au făcut cu infrastructură hardware, la pachet, jumătate din cost era infrastructura hardware. Dar un proiect de identitate electronică, fără infrastructură hardware, ar costa 10 milioane de euro, pentru 10-15 milioane de utilizatori. Și mai rămâne punctul de contact unic. Acolo ne propunem să mergem pe altă abordare, să facem un concurs de soluții publice. Să vină industria să spună: uite așa ar trebui să arate lucrurile. Costul nu l-am estimat încă, sunt valori mari pentru integrare, ne-am putea duce până la maximum 10 milioane de euro", spune Sabin Sărmaș.

Potrivit estimărilor sale, transformarea digitală a României s-ar ridica la 70-80 de milioane de euro și ar duce la creșterea productivității în sistemul public.

Doar 29 % dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază

Însă chiar dacă digitalizarea se va dovedi un proiect reușit, drumurile cetățenilor spre ghișeu nu vor înceta, mai spune oficialul. „Nu se va întâmpla asta, dar contribuabilul poate să nu mai fie pus în situația de a nu mai folosi 7 aplicații, cele 150 de aplicații, sau câte sunt de la ANAF, care de abia rezistă, sunt ca un schelet care se mișcă și stă să se prăbușească. Asta se va întâmpla în 3-4 ani de zile".

Nu crede însă că societatea românească ar putea renunța la ghișeu, câtă vreme nivelul de alfabetizare digitală este foarte scăzut în țara noastră.

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, doar 29 % dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (n.r - procentul e de 57 % la nivelul UE, în ansamblu). iar 10 % au competențe digitale avansate (n.r. - față de o medie a UE de 31 %). 

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp