Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cele două mituri legate de sistemul public de pensii: „fondul de pensii" și „contribuțiile de asigurări"

batran - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Există două mituri legate de sistemul public de pensii.

Mitul nr. 1 este acela de „fond de pensii". În realitate, nu există fond de pensii. Banii colectați de la salariați nu se duc într-un depozit, nu sunt investiți sau acumulați; ei sunt pur și simplu cheltuiți de stat în beneficiul actualilor pensionari sau, așa cum s-a mai întâmplat, în alte scopuri.

Salariații din prezent, care plătesc aceste taxe, nu pot decide când să profite de pe urma sumelor adunate, pentru simplul fapt că nu se strânge nimic; vârsta lor de pensionare și nivelul pensiei vor fi decise de guvern, la momentul potrivit. 

Dacă suferă un accident și mor, ei nu pot lăsa moștenire pensia, tocmai pentru că pensia nici nu există. Sistemul de stat nu se bazează pe acumulare, pe constituirea vreunui Fond, ci pe transfer între generații. El este, în esență, un sistem Ponzi sau o schemă Caritas.

Mitul nr. 2 se referă la „contribuțiile de asigurări". În realitate, nu există contribuții de asigurări, există doar biruri. Sistemul de pensii de stat nu are nicio legătură cu conceptul de asigurare. Asigurarea presupune existența unui eveniment incert, care se poate produce și împotriva căruia te asiguri. De asemenea, sistemul de asigurare se bazează pe faptul că nu toți asigurații vor suferi de pe urma respectivului eveniment și, drept urmare, prima de asigurare plătită de ei va fi folosită pentru acoperirea prejudiciului suferit de persoanele ghinioniste. Așa funcționează, de exemplu, asigurările de locuințe sau de mașini. Este evident că „asigurarea de bătrânețe” este o absurditate: fiecare dintre noi îmbătrânește, inevitabil; bătrânețea nu este un accident, un eveniment împotriva căruia să ne protejăm, ci o constantă implacabilă a vieții umane. Prin urmare noi nu ne „asigurăm” pentru bătrânețe, ci eventual economisim pentru bătrânețe, știind că va veni ziua în care nu vom mai putea lucra. 

Mai mult, dacă studiem sistemul public de pensii vedem că el nu seamănă deloc cu funcționarea unui fond de asigurare, prin care „norocoșii” îi salvează de fapt pe „ghinioniști”; salariații cu venituri mici vor avea pensii mici, iar cei venituri mari vor avea și pensii mari. În plus, „solidaritatea” atât de invocată pentru justificarea pensiilor de stat este o pretenție ridicolă, dacă ținem cont de cele de mai sus și de existența pensiilor speciale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Lucruri stiute.....De ce nu vine dl Glavan cu propuneri concrete in legatura cu pensiile !?
    • Like 0
    • @ Ionel
      Poate că aveți dreptate și sunt lucruri știute ... de unii. Dar cred, ca și autorul, că sunt două mituri (iluzii !) foarte puternice în mintea multor plătitori de biruri, care cred că au pensia asigurată. Nu e în plus clarificarea de aici, scurtă și la obiect, de altfel.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult