(Foto Guliver/Getty Images)
Dragi români,
La 100 de ani de la Marea Unire putem afirma că avem o Românie Educată.
Educația performantă oferită copiilor face să avem o țară prosperă, inovativă și primitoare.
Elevii români sunt în top în ceea ce privește motivația, avem cadre didactice pregătite, care conectează cunoștințele predate la viața de zi cu zi, analfabetismul funcțional este la un minim istoric, școlile sunt sigure, bullying-ul este aproape inexistent, școlile din mediul rural au infrastructură la aceleași cote cu cele din mediul urban.
Direcţiile principale după care ne-am ghidat în educație în ultimii 100 de ani sunt:
o Egalitatea de şanse: am oferit acces la educaţie de calitate pentru fiecare copil din România;
o Centrarea educaţiei pe elevi: ne-am concentrat pe educația primită de copii și nu pe menținerea și finanțarea aparatului birocratic;
o Libertatea de gândire: am respectat întotdeauna dreptul la opinie al elevilor;
o Descentralizare: am trecut de la un sistem de învăţământ centralizat la unul descentralizat, în care deciziile se iau de către actorii implicaţi direct în proces (inclusiv de către părinţi și elevi);
o Demonopolizare: am desfiinţat monopolul de stat în planificarea educaţiei, monopol care ducea la stagnarea calităţii.
Printre măsurile luate în ultimii 100 de ani se numără:
1. Autonomia reală a școlilor publice
Oferim autonomie organizațională, funcțională, bugetară și curriculară școlilor publice.
2. Număr de ore mai mare în CDȘ (Curriculum la decizia şcolii)
Un procent mai mare al orelor în CDȘ ne permite corelarea mai rapidă a educației cu schimbările din piața muncii, conectarea școlii la nevoile din comunitate și duce la diminuarea inegalităților școlare.
3. Număr de ore mai mare la decizia elevilor
Oferim autonomie elevilor în alegerea orelor - în funcție de competențe, abilități și aspirații. Autonomia acestora în alegerea traseului școlar crește de la an la an, pe măsură ce avansează în școlaritate.
4. Susținerea sistemului de învățământ profesional dual
Am atras un număr mare de agenți economici în sistemul de învățământ profesional dual, cu precădere în zonele defavorizate. Măsura a dus la reducerea șomajului în rândul tinerilor.
5. Reducerea examenelor obligatorii
Așa cum se procedează în sistemul de învățământ finlandez, am redus numărul examenelor obligatorii.
6. Mobilitate în susținerea examenelor
Am introdus această măsură inspirată din practica internațională. Un elev - școlit acasă, în școala publică sau privată- se poate înscrie oricând la oricare dintre examenele naționale, cu condiția să fi trecut examenul inferior.
7. Autonomia profesorilor
La fel ca în sistemul finlandez, profesorii au libertate în ceea ce privește procesul de învățământ (predare, învățare, evaluare).
8. Desființarea titularizării
Această măsură a dus la atragerea constantă a celor mai competente resurse umane în educație.
9. Salarii în funcție de rezultate
Salariile profesorilor nu mai sunt acordate în funcție de vechime sau titluri birocratice. Acestea sunt corelate cu performanțele de la clasă.
10. Colaborarea cu mediul privat
Am atras parteneri privați (firme și organizații non-guvernamentale) în educație, cu precădere în zonele defavorizate.
11. Posibilitatea de a redirecționa o parte din impozitul pe venit/profit către școli publice/private
Permiterea acestei redirecționări din impozit a dus la creșterea bugetului instituțiilor de învățământ.
12. Liberalizarea de facto a învăţământului privat
Şcolile și grădinițele private nu mai sunt obligate să îndeplinească condiţiile impuse de stat (cu precădere în ceea ce privește curriculumul)
13. Liberalizarea certificărilor
Desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii a condus la creşterea diversităţii educaţiei şi înlăturarea modelării tuturor şcolilor după chipul şi asemănarea celor de stat. Astfel, am întrerupt sistemul comunist de planificare centralizată caracteristic monopolului de stat.
14. Finanţarea urmează elevul prin vouchere şcolare
Practic, părinții își pot înscrie copilul la orice şcoală din oraș, publică sau privată, iar suma fixă per elev este decontată de Ministerul Educației Naționale.
15. Eliminarea taxelor şi impozitelor în acest domeniu
Astfel asigurăm costuri mai mici pentru părinţi (sau chiar deloc) şi calitate mai mare pentru copii (datorită concurenţei sporite).
16. Legalizarea homeschooling-ului
Părinţii deţin stimulente pentru o educaţie de calitate oferită copiilor. Astfel, permitem să aibă această libertate în educația propriilor copii.
17. Revizuirea condițiilor de acreditare a organizațiilor de învățământ superior
Organizații care oferă educație de calitate -precum Universitatea Alternativă, Entrepreneurship Academy, Maastricht School of Management Romania- sunt acreditate de Ministerul Educației Naționale.
Închei prin a aminti un citat: ,,Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara.” Spiru Haret
Iar ,,mâine” -peste alți 100 de ani- cu siguranță România va rămâne o țară prosperă, inovativă și primitoare.
--
Am scris acest articol inspirat de o postare asemănătoare a prietenului meu, Ovidiu Neacșu, vicepreședinte a ”SoLib - Societatea pentru Libertate individuală”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mi-a fost suficient să-mi dau seama că n-are rost să citesc mai departe.
adica, dincolo de frecventarea obligatorie (care are prim scop sa nu lase copiii sa umble vagabonzi pe strazi) s-ar presupune si asimilarea unor cunostite - in limitele minime ale rezonabilului- care sa justifice investitia (societatii) in vederea recuperarii ei ulterioare (a investitiei), prin taxele platite de cel care a fost educat;
p.s. stiti cine a desfintat invatamantul ceausist de 10 clase, primul ministru al educatiei din 1990, dl mihai sora !!!
de s-au chinuit generatii de experti cum sa faca sa mai tina copiii pe langa scoala - neobligatorie - inca cca 2 ani, pt ca legislatia internationala a muncii nu permite angajarea precoce a tinerilor
dupa care s-a revenit la 10 clase obligatorii cu o pauza de peste 10 ani , cred
in incultura lui, ceausescu, voia sa duca obligatoriul la 12 clase
Sunt de acord ca nu ar trebui sa se noteze profesorul doar dupa note (si daca ar fi asa, ar trebui sa se faca in functie de progresul notelor; ex.: a dus un elev de la 5 la 9).
Exista mai multe aspecte care pot fi evaluate:
Evaluarile pot fi facute atat intern (conducere, elevi, parinti), cat si extern (cred ca o piata de evaluare a profesorilor ar functiona foarte bine; un fel de audit extern).
Ce s-ar putea evalua:
- implicarea fiecarui elev
- metodele folosite
- conectarea cunostintelor predate la viata de zi cu zi
- valorizarea ideilor copiilor
- progresul scolar al elevilor
- s.a.m.d.