Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMag.

Avem școli în care niciun elev de clasa a VIII-a nu a dat Evaluarea Națională. Ce putem face pentru instituțiile de învățământ defavorizate din România

În anul 2016, cu ocazia proiectului ”Școală pentru toți”, Ministerul Fondurilor Europene publica o listă în care sorta școlile din România în funcție de gradul de defavorizare: ”Indicatorii școlari utilizați în această metodologie provin din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și acoperă peste 99,5% din totalul elevilor și al cadrelor didactice ce fac obiectul studiului. Acești indicatori au fost combinați prin metode matematice și statistice pentru a forma un indicator agregat al defavorizării. Pe baza acestuia, unitățile școlare au fost ordonate descrescător, rezultând astfel un top al celor mai defavorizate unități școlare.” 

În această listă, clasele de defavorizare a școlilor pornesc de la 1 (cele mai defavorizate) și ajung la 5 (cele mai puțin defavorizate). Voi vorbi în acest articol despre școlile cu clasa de defavorizare 1 (peste 400 de școli).


După cum putem observa, avem școli în care niciun elev de clasa a VIII-a nu a dat Evaluarea Națională, avem școli în care peste un sfert din elevi nu au situația școlară încheiată sau sunt repetenți. Și mai trebuie să adaugăm aici aspectele ce țin de infrastructură - condițiile în care învăță elevii.

Nu mai are rost să explic acum că statul a eșuat în a asigura educație de calitate copiilor din aceste școli - mi se pare de bun simț să tragem concluzia aceasta.

Și totuși, ce putem face?

Avem două variante.

Prima variantă este să ne concentrăm pe formă - să dorim rescrierea manualelor, schimbarea planurilor de învățământ, programe care țintesc reducerea abandonului școlar, programe care urmăresc creșterea calității resurselor umane, mărirea burselor școlare, creșterea procentului din PIB alocat educației ș.a.m.d. (pe formă ne axăm de aproximativ 30 de ani - iată rezultatele!)

A doua variantă este să ne concenntrăm pe fond - să înțelegem că problema principală este de proprietate. Astfel, o soluție constă în administrarea privată a acestor școli publice defavorizate - școlile să fie administrate de antreprenori sau organizații caritabile, însă să rămână proprietatea statului.

Mai detaliat:

- antreprenorii/ONG-urile trimit propuneri de proiecte pentru şcoli (cu obiective clare în ceea ce priveşte rezultatele şi traseul profesional al elevilor, resursele umane implicate/pregătirea resurselor umane existente în școală, partenerii implicați, investițiile în infrastructură ș.a.m.d.);

- comunitatea alege proiectul dorit;

- organizația câştigătoare va administra şcoala pe o perioadă determinată de timp (un anumit număr de ani);

- evaluarea se va face constant de către comunitate (dacă după un anumit număr de ani organizația nu și-a îndeplinit obiectivele, va pierde dreptul de administrare a școlii);

- veniturile organizațiilor vin din finanțarea aferentă costului standard per elev (și, de asemenea, pot avea alte surse de venituri);

- organizațiile au dreptul de a obține profit.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Educația nu este valorizata in societatea noastra. Deci tinerii au alte modele si nu studiază.
    • Like 0
  • Interesante sugestiile din articol. De acord ca ar trebui sa incepem de la finantare.
    • Like 0
  • În caz că există nelămuriri: aceste şcoli nu pot cere taxe elevilor/părinților.
    • Like 0
  • Si cum ramane cu sintagma"īnvaţământ gratuit" daca fondurile provin de la părinţii elevilor? Sau faptul că această prevedere apare în Constituţie nu contează?
    • Like 2
    • @ Iustin Grama
      Fondurile nu provin de la parintii elevilor.

      Asa cum am scris in articol:
      - veniturile organizațiilor vin din finanțarea aferentă costului standard per elev (și, de asemenea, pot avea alte surse de venituri);
      • Like 0
    • @ Iustin Grama
      Pentru Liviu Mop nu a contat cînd a scos pe gură bășina aia cu „părinții plătesc”.
      • Like 2
  • Invatamant obligatoriu de 10 ani ( cu repetentie si corigenta ), examen la clasa a -VIII-a ! Repetentia si corigenta trebuie sa dispara din invatamantul obligatoriu, iar examenul sa fie dupa absolvirea celor 10 ani de invatamant obligatoriu. Examenele trebuie sa fie diferentiate: examen pentru accesul la invatamantul liceal, examen pentru accesul la invatamantul profesional si examen pentru accesul la invatamantul de ucenicie, diferentiate ca grad de dificultate, iar parintii celor care nu obtin nota de trecere pentru cel mai mic grad de dificultate vor fi obligati sa restitue statului alocatia primita in cei 10 ani de invatamant obligatoriu ( tot in timp de 10 ani ).
    • Like 2
  • Nu se prea pupa cu logica elementara argumentul lu' dom' invatator privat . Daca e o problema de "propietate" ar trebuie sa aiba aceasta problema toate scolile publice . Dar nu e cazul, exista scoli de stat foarte bune .

    Marea problema a invatamantului romanesc e subfinatarea grava .Am ajuns mult in urma Bulgariei , asta ar trebui sa ne dea de gandit - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Public_expenditure_on_education_(excluding_early_childhood_educational_development)_as_a_share_of_GDP,_2014_(%25)_YB17.png

    Problemele reale ale scolilor defavorizate se cunosc si ele prea bine - comunitatile sarace nu au bani pentru a investi in scoli, profesorii buni nu sunt motivati sa vina la astfel de scoli care sunt prin localitati mici , sarace sau izolate etc. Se pot gasi si solutii adecvate - acordarea de sporuri pentru profesorii care predau in astfel de scoli, alocarea unur sume mai mari de la bugetul de stat pentru a le moderniza si asa mai departe. Sigur ,toate astea presupun sa aloci in final mai multi bani pentru educatie.

    Si uite asa ajungem la propunerile imbecile ale unor indivizi "educati" de think-tank-uri libertariene care propun, nici mai mult nici mai putin , decat sa mai si scoata profit unii pe seama acestor amarati . (Din ce propune personajul, vedem ca banii vin tot de la buget si eventual de la "beneficiari") .

    Ca unul care am trecut printr-o astfel de scoala, cu predare simultana wc in fundul curtii si profesori subcalificati si dezinteresati (unii, existau si exceptii) nu pot decat sa-mi exprim scarba fata de astfel de propuneri .
    • Like 3


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult