Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Avem școli în care niciun elev de clasa a VIII-a nu a dat Evaluarea Națională. Ce putem face pentru instituțiile de învățământ defavorizate din România

În anul 2016, cu ocazia proiectului ”Școală pentru toți”, Ministerul Fondurilor Europene publica o listă în care sorta școlile din România în funcție de gradul de defavorizare: ”Indicatorii școlari utilizați în această metodologie provin din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și acoperă peste 99,5% din totalul elevilor și al cadrelor didactice ce fac obiectul studiului. Acești indicatori au fost combinați prin metode matematice și statistice pentru a forma un indicator agregat al defavorizării. Pe baza acestuia, unitățile școlare au fost ordonate descrescător, rezultând astfel un top al celor mai defavorizate unități școlare.” 

În această listă, clasele de defavorizare a școlilor pornesc de la 1 (cele mai defavorizate) și ajung la 5 (cele mai puțin defavorizate). Voi vorbi în acest articol despre școlile cu clasa de defavorizare 1 (peste 400 de școli).


După cum putem observa, avem școli în care niciun elev de clasa a VIII-a nu a dat Evaluarea Națională, avem școli în care peste un sfert din elevi nu au situația școlară încheiată sau sunt repetenți. Și mai trebuie să adaugăm aici aspectele ce țin de infrastructură - condițiile în care învăță elevii.

Nu mai are rost să explic acum că statul a eșuat în a asigura educație de calitate copiilor din aceste școli - mi se pare de bun simț să tragem concluzia aceasta.

Și totuși, ce putem face?

Avem două variante.

Prima variantă este să ne concentrăm pe formă - să dorim rescrierea manualelor, schimbarea planurilor de învățământ, programe care țintesc reducerea abandonului școlar, programe care urmăresc creșterea calității resurselor umane, mărirea burselor școlare, creșterea procentului din PIB alocat educației ș.a.m.d. (pe formă ne axăm de aproximativ 30 de ani - iată rezultatele!)

A doua variantă este să ne concenntrăm pe fond - să înțelegem că problema principală este de proprietate. Astfel, o soluție constă în administrarea privată a acestor școli publice defavorizate - școlile să fie administrate de antreprenori sau organizații caritabile, însă să rămână proprietatea statului.

Mai detaliat:

- antreprenorii/ONG-urile trimit propuneri de proiecte pentru şcoli (cu obiective clare în ceea ce priveşte rezultatele şi traseul profesional al elevilor, resursele umane implicate/pregătirea resurselor umane existente în școală, partenerii implicați, investițiile în infrastructură ș.a.m.d.);

- comunitatea alege proiectul dorit;

- organizația câştigătoare va administra şcoala pe o perioadă determinată de timp (un anumit număr de ani);

- evaluarea se va face constant de către comunitate (dacă după un anumit număr de ani organizația nu și-a îndeplinit obiectivele, va pierde dreptul de administrare a școlii);

- veniturile organizațiilor vin din finanțarea aferentă costului standard per elev (și, de asemenea, pot avea alte surse de venituri);

- organizațiile au dreptul de a obține profit.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Educația nu este valorizata in societatea noastra. Deci tinerii au alte modele si nu studiază.
    • Like 0
  • Interesante sugestiile din articol. De acord ca ar trebui sa incepem de la finantare.
    • Like 0
  • În caz că există nelămuriri: aceste şcoli nu pot cere taxe elevilor/părinților.
    • Like 0
  • Si cum ramane cu sintagma"īnvaţământ gratuit" daca fondurile provin de la părinţii elevilor? Sau faptul că această prevedere apare în Constituţie nu contează?
    • Like 2
    • @ Iustin Grama
      Fondurile nu provin de la parintii elevilor.

      Asa cum am scris in articol:
      - veniturile organizațiilor vin din finanțarea aferentă costului standard per elev (și, de asemenea, pot avea alte surse de venituri);
      • Like 0
    • @ Iustin Grama
      Pentru Liviu Mop nu a contat cînd a scos pe gură bășina aia cu „părinții plătesc”.
      • Like 2
  • Invatamant obligatoriu de 10 ani ( cu repetentie si corigenta ), examen la clasa a -VIII-a ! Repetentia si corigenta trebuie sa dispara din invatamantul obligatoriu, iar examenul sa fie dupa absolvirea celor 10 ani de invatamant obligatoriu. Examenele trebuie sa fie diferentiate: examen pentru accesul la invatamantul liceal, examen pentru accesul la invatamantul profesional si examen pentru accesul la invatamantul de ucenicie, diferentiate ca grad de dificultate, iar parintii celor care nu obtin nota de trecere pentru cel mai mic grad de dificultate vor fi obligati sa restitue statului alocatia primita in cei 10 ani de invatamant obligatoriu ( tot in timp de 10 ani ).
    • Like 2
  • Nu se prea pupa cu logica elementara argumentul lu' dom' invatator privat . Daca e o problema de "propietate" ar trebuie sa aiba aceasta problema toate scolile publice . Dar nu e cazul, exista scoli de stat foarte bune .

    Marea problema a invatamantului romanesc e subfinatarea grava .Am ajuns mult in urma Bulgariei , asta ar trebui sa ne dea de gandit - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Public_expenditure_on_education_(excluding_early_childhood_educational_development)_as_a_share_of_GDP,_2014_(%25)_YB17.png

    Problemele reale ale scolilor defavorizate se cunosc si ele prea bine - comunitatile sarace nu au bani pentru a investi in scoli, profesorii buni nu sunt motivati sa vina la astfel de scoli care sunt prin localitati mici , sarace sau izolate etc. Se pot gasi si solutii adecvate - acordarea de sporuri pentru profesorii care predau in astfel de scoli, alocarea unur sume mai mari de la bugetul de stat pentru a le moderniza si asa mai departe. Sigur ,toate astea presupun sa aloci in final mai multi bani pentru educatie.

    Si uite asa ajungem la propunerile imbecile ale unor indivizi "educati" de think-tank-uri libertariene care propun, nici mai mult nici mai putin , decat sa mai si scoata profit unii pe seama acestor amarati . (Din ce propune personajul, vedem ca banii vin tot de la buget si eventual de la "beneficiari") .

    Ca unul care am trecut printr-o astfel de scoala, cu predare simultana wc in fundul curtii si profesori subcalificati si dezinteresati (unii, existau si exceptii) nu pot decat sa-mi exprim scarba fata de astfel de propuneri .
    • Like 3


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult