Foto: max seddon/telegram
Această imagine va rămâne mult timp cu noi: sicriul deschis cu trupul neînsuflețit al lui al lui Alexei Navalnîi, cel mai mare opozant din ultimul deceniu al lui Vladimir Putin. În ciuda autoritarismului la care sunt supuși zilnic de către Kremlin și pe fondul unei securităţi stricte şi al temerilor privind o represiune a poliţiei, zeci de mii de oameni s-au adunat vineri la Moscova pentru înmormântarea liderului opozitiei ruse.
Mulțimi de oameni au scandat „Nu războiului”, „Rusia fără Putin” și „Rusia va fi liberă”. Ceva aproape suprarealist, având în vedere că regimul de la Kremlin se ocupă la minut de imaginea sa și de întreținerea cultului personalității unui criminal de război care conduce poporul rus de 24 de ani.
Însă ziua de azi ne arată, dacă mai era nevoie, că nu toți rușii gândesc ca Putin și nu toți rușii au o viziune împotriva Occidentului și a valorilor democratice. „El era speranța noastră. Avea aceeași vârstă cu copiii mei. Simt că îmi îngrop propriul fiu”, a declarat Anna, o pensionară din Moscova, pentru BBC. La rândul său, o tânără studentă pe nume Alyona spune că Navalnîi era singura persoană în care putea avea încredere și că visa că acesta va deveni președinte.
Moartea încă misterioasă a lui Alexei Navalnîi e dovada clară, dacă mai era de dovedit și acest lucru, că epoca politicii democratice în Rusia a apus. Că orice schimbare sau revenire la o guvernare democratică, acesta nu se va mai datora de acum înainte voturilor exprimate de cetățeni la urne, ci va depinde de un val de proteste populare care să mobilizeze suficient sprijin pentru a-l răsturna de la putere pe Vladimir Putin. Însă o astfel de perspectivă pare acum extrem de îndepărtată.
Moartea lui Navalnîi survine cu câteva săptămâni înainte ca Rusia să organizeze alegeri prezidențiale. Un simulacru care îi va permite lui Putin să conducă poporul rus pentru încă un mandat de șase ani.
Nu există candidați serioși din partea opoziției, iar singurul candidat al opoziției înregistrat care a criticat războiul din Ucraina, Boris Nadejdin, a fost descalificat recent. Datorită unui amendament constituțional din 2020 care a eliminat limitele de mandate, Putin poate rămâne în funcție până în 2036.
Moartea democrației în Rusia a fost proclamată de mai multe ori, așa cum observă și jurnaliștii de la The Conversation. La cinci ani de la venirea lui Putin la putere, analiștii semnalau deja lipsa unor partide de opoziție autentice. Între timp, sondajele realizate de Centrul Levada - cel mai cunoscut institut de sondare a opiniei publice din Rusia - au constatat că, la jumătatea anului 2004, doar 42% dintre ruși credeau că opoziția politică mai exista în țară.
În acel moment, ei văzuseră deja moartea veteranului politician de opoziție Serghei Iușenkov, liderul partidului anti-Kremlin Rusia Liberală, care a fost împușcat în fața casei sale din Moscova în aprilie 2003. Au urmat, într-o succesiune destul de rapidă, morțile altor figuri proeminente ale opoziției, inclusiv a jurnalistei de investigație Anna Politkovskaia și a avocatului și activistului Serghei Magnitski. Criticii care părăsiseră țara, precum Alexander Litvinenko și Boris Berezovsky, au fost vizați de asasinate în exil. A urmat apoi, în 2015, Boris Nemțov, un fost viceprim-ministru din epoca Elțîn, care fusese cândva propus să preia conducerea Rusiei.
În momentul în care Navalnîi a fost otrăvit într-un zbor intern deasupra Siberiei, în august 2020, el devenise principalul punct de interes al opoziției din Rusia. Otrăvirea sa și apoi întoarcerea sa ulterioară în Rusia, în ianuarie 2021, precum și arestarea și încarcerarea sa pentru acuzații false, au stârnit un anumit optimism în lumea occidentală cum că Putin a depășit măsura. Dar invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a fost însoțită de introducerea unor noi legi dure menite să înăbușe orice urmă de disidență în Rusia.
Ulterior, arestarea altor personalități ale opoziției ruse în temeiul acestor noi legi a reprezentat efectiv o decapitare a opoziției din Rusia. Sentințele aplicate protestatarilor cum ar fi artistul și scriitorul Sasha Skochilenko, care a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru că a înlocuit etichetele din supermarketuri cu mesaje împotriva războiului par să-i fi descurajat pe mulți ruși să iasă în stradă pentru a protesta împotriva războiului.
În prezent, cele mai cunoscute figuri ale opoziției ruse se află fie în exil, fie în închisoare. Jurnalistul și activistul anglo-rus Vladimir Kara-Murza a fost condamnat în 2022 la 25 de ani de închisoare pentru „trădare”, după ce a condamnat invazia Ucrainei, la fel ca politicianul de opoziție Ilya Yashin.
Alții, printre care fostul oligarh Mihail Hodorkovski, Mihail Kasyanov, și fostul campion mondial de șah Garry Kasparov, au fugit în străinătate. Deși fiecare dintre ei este un critic vocal al lui Putin, exilul face dificilă influențarea opiniei publice ruse În ciuda acestui fapt, există câteva raze de speranță care ar putea să se ridice pentru a sfida ceea ce politologii numesc „iarna politică din Rusia”. Yulia Navalnaya a promis că va continua munca soțului ei, iar tenacitatea sa ar putea face din această femeie rămasă văduvă o forță eficientă pentru a revigora opoziția rusă în plan intern și extern.
Între timp, un alt grup de femei din Rusia își face auzită vocea în întreaga țară, cu un mesaj care are o forță morală semnificativă datorită statutului lor într-o țară aflată în război. Consiliul mamelor și soțiilor a făcut o campanie acerbă împotriva deciziei lui Putin de a chema rezerviștii în toamna anului 2022, iar gradul de încredere populară pentru Putin și guvernul său a suferit o lovitură semnificativă.
Kremlinul a încercat să ia legătura cu grupul, dar lidererele acestuia au refuzat să se întâlnească cu dictatorul de la Kremlin, astfel că a avut loc o întâlnire regizată cu un grup de femei selectate cu grijă din organizații pro-guvernamentale. Între timp, consiliul a fost declarat „agent străin” și a fost închis oficial în iulie 2023. Iar ăsta e doar unul din multele exemple care ilustrează cum arată dictatura lui Putin.
Obiectivul acestui grup era mai degrabă aducerea trupelor rusești acasă din Ucraina, decât opoziția față de război în sine. Dar cu cât războiul continuă mai mult timp, cu atât mai multe soții și mame își vor pierde persoane dragi. Iar o mulțime de femei se tem că acest lucru s-ar putea întâmpla cu propria lor familie. Speranța, deși încă mică pe moment, e că vocea Iuliei Navalnaya - o femeie care și-a pierdut propriul soț din cauza lui Vladimir Putin - va rezona în cu acele femei care se tem că același lucru s-ar putea întâmpla și cu bărbații lor.
Dacă victimele continuă să crească în rândul rușilor pe frontul din Ucraina, iar dacă armata rusă începe să sufere același tip de eșecuri pe care le-a experimentat la sfârșitul anului 2022, atunci vocile memelor și soțiilor soldaților ruși se vor auzi din ce în ce mai tare. Însă, deocamdată, Putin avansează în Ucraina și așteaptă în liniște ca Donald Trump să ajungă din nou la Casa Albă. Mingea e acum în terenul puterilor Occidentale, care trebuie să dubleze ajutorul acordat Kievului pentru ca Putin să nu câștige.
În altă ordine de idei, sicriul lui Alexei Navalnîi a fost coborât în mormânt pe melodia „My Way” a lui Frank Sinatra. Iar tragedia lui este că nu a avut niciodată șansa de a transforma autoritatea morală pe care a acumulat-o în anii de dizidență în putere politică. La fel ca Charles de Gaulle în Franța și Nelson Mandela în Africa de Sud, Navalnîi ar fi putut deveni un lider izbăvitor, conducându-și poporul din calea războiului și a tiraniei către tărâmul promis al unei societăți mai libere. În schimb, Alexei Navalnîi a lăsat compatrioților săi exemplul unui om curajos și cu principii, care și-a sacrificat viața pentru cauza democrației și a păcii. Aceasta este moștenirea sa de durată!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sunt un om simplu, tot ce vreau se rezuma la un singur cuvânt :siguranță!
Vreau sa fiu în siguranță când ies pe stradă, vreau sa fiu în siguranță când sunt acasă.
Dacă în jurul meu este siguranță, asta înseamnă că aia pe care îi blamam, de care facem misto(politie, sri, jandarmi), își fac treaba chiar dacă nu ii vedem.Ajuta și mediul (vecinii), la mine în sat pot lăsa deschisa poarta de intrare(mai întra câini sau gaini), casa și restul acareturilor.In 15 ani nu am avut nici o problema.
Nu, Rusia n-a fost niciodată liberă, și nici nu va fi, cel puțin în viitorul apropiat. Rușii nu sunt un popor care să tânjească după libertate, în ciuda unor dizidenți de marcă. În ciuda celor câtorva mii de demonstranți. Ei sunt obișnuiți cu greutățile, cu războaiele, cu foametea, cu moartea, cu arestările și disparițiile încă din vremuri străvechi. De când se știu, ei au trăit, umiliți, în genunchi, în fața unui lung șir de tătuci venerați, indiferent de secol și de denumire: cneji, țari, Stalin, Brejnev, Elțîn sau Putin. Am auzit spunându-se că rușii nu sunt decât un popor de bețivi și de curve. Mult prea exagerată afirmația. Au avut și elite. Istoria culturii, a artelor e plină de ruși. În marile orașe, oamenii s-au obișnuit cu un oarecare grad de confort, pentru a nu mai vorbi despre interlopii, gangsterii și parveniții regimului Putin, îmbogățiți peste noapte.
Dar nu, nu va fi nicio schimbare, Putin pare încă a fi bine, nu îi tremură mâinile, nu are semne de cancer, a depășit vârsta speranței de viață la bărbați în Rusia, se dă macho să arate că încă e tare.
Ne amăgim însă cu știrile care ne plac și vrem sa le auzim: scandări precum „Rusia fără Putin”, „Rusia va fi liberă”, „Nu războiului".