Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

China strănută, lumea întreagă se îmbolnăvește. Cât costă doar în acest moment închiderea „fabricii planetei” și cine va câștiga din criza coronavirusului

China, coronavirus, magazin de electronice

Foto: Guliver Getty Images

COVID-19 este numele oficial al coronavirusului ce a declanșat criza din Wuhan. Acesta are capacitatea de a genera o recesiune la nivel mondial, prin măsurile draconice luate de către guvernele țărilor, pentru a preveni răspândirea sa, dar are și capacitatea de a diminua puterea Republicii Populare Chineze, atât pe plan mondial, dar mai ales regional. În eventualitatea în care guvernul chinez va eșua în eforturile sale de a opri răspândirea coronavirusului, statul asiatic va fi afectat economic, militar și mai ales social.

Dezvoltarea Chinei este strâns legată de investițiile masive efectuate de către companiile occidentale, care au mizat pe forță de muncă ieftină, accesibilă.

În 1975, economia Chinei genera un PIB anual de doar 163,4 miliarde USD, la o populație de 926 milioane de locuitori. PIB-ul pe cap de locuitor se situa la 178 de dolari.

La nivelul anului 1975, piramida demografică arăta conform celor de mai jos (Sursa: www.populationpyramid.net):

O națiune cu populație tânără, cu forță de muncă la discreție. În 1979 a fost adoptată legea „copilui unic”, aceasta fiind pusă în practică după ce timp de douăzeci de ani, China a urmat o politică ce impunea cetățenilor cel mult doi copii/familie.

În 2020, piramida demografică a Chinei arată precum în figura următoare:

Populația, în ultimii 45 de ani, a crescut la peste 1,4 miliarde locuitori. PIB-ul de 13,6 trilioane de dolari, generat anual, plasează China pe locul 2 pe plan mondial, după cel al SUA. PIB-ul pe cap de locuitor s-a majorat de la 178 USD (1975) la peste 10200 USD (2020). China a reușit să scoată din sărăcie o populație de peste 850 de milioane de cetățeni, în ultimii 40 de ani. Am precizat cele de mai sus pentru a putea face o comparație între situația din 1975 și cea prezentă.

Liderii chinezi s-au angajat în 2010 să dubleze PIB-ul Chinei până în 2020, mizând pe o creștere economică de cel puțin 6,5%/an. În ultimii ani, China și-a reînnoit sprijinul pentru întreprinderile de stat din sectoare considerate importante pentru „securitatea economică”, căutând în mod explicit să favorizeze industrii competitive la nivel mondial. Dar liderii chinezi au subminat și unele reforme orientate către piață, reafirmând rolul dominant al statului în economie, o poziție care amenință să descurajeze inițiativa privată și să facă economia mai puțin eficientă pe termen lung. În luna martie 2016, guvernul Chinei sublinia necesitatea creșterii gradului de inovație și a stimulării consumului intern, pentru a scădea gradul de dependență al economiei, de investițiile guvernamentale, de exporturi și industria grea.

Cu toate acestea, deși China a făcut progrese în creșterea gradului de inovație, nu și-a diversificat și economia. Beijingul s-a angajat să acorde pieței un rol mai important în alocarea resurselor, dar politicile guvernului chinez continuă să favorizeze întreprinderile de stat și să sublinieze stabilitatea sistemului comunist.

PIB-ul Chinei, la nivelul anului 2010, înregistra 6,1 trilioane USD, obiectivul dublării până în 2020 a fost atins, valoarea actuală a PIB-ului statului asiatic fiind de 13,6 trilioane USD.

Dar obiectivul guvernului chinez de a-și diversifica economia și de a reduce importanța exporturilor, în structura PIB-ului, nu a fost atins. China este, exceptând UE 28, cel mai mare exportator de pe planetă, cu bunuri și servicii de peste 2,2 trilioane, exportate anual.

Puterea Chinei provine din cererea internă a Vestului. Piața internă chineză contează în cererea totală de bunuri și servicii, dar fără companiile din Uniunea Europeană și SUA, care produc și contribuie la majorarea PIB-ului chinez, China nu poate supraviețui.

În graficul de mai jos se poate observa rata de creștere anuală a PIB-ului Chinei (include prognoza până la nivelul anului 2024):


În 2019, statul asiatic a înregistrat o creștere de 6,1%, cea mai redusă valoare din ultimii 29 de ani.

Care a fost efectul ascenisunii economice a Chinei, din ultimii 30 de ani?

China a adoptat o politică agresivă în Marea Chinei de Sud, întinsă pe o suprafață ce include partea de sud a Chinei, estul Vitenamului, vestul statului Filipine, strâmtoarea Singapore, peninsula Malay și Borneo.

Marea are o importanță strategică imensă, peste o tremie din transportul mondial de bunuri circulă în perimetrul descris mai sus, bunuri în valoare de peste 3,5 trilioane de dolari/an sunt transportate către diferite destinații prin Marea Chinei de Sud. De asemenea, importante rezerve de petrol și gaze se află în subsolul mării.

La nivelul anului 2019, China a continuat să extindă construcția de instalații în Insulele Spratlys, implementând sisteme militare avansate pentru avanposturile de pe aceste insule. China ocupă o parte din Insulele Paracel revendicate de Vietnam și Taiwan. Insulele Senkaku administrate de Japonia sunt, de asemenea, revendicate de China. Pretențiile Republicii Populare Chineze asupra Taiwan (Republica Chineză) sunt cunoscute și implică o prezență navală permanentă a Republicii Populare Chineze în preajma apelor teritoriale ale Taiwan-ului (Republica Chineză).

China se manifestă expansiv în Marea Chinei de Sud, iar acesta este un efect direct al dezvoltării sale economice. China a devenit un actor global, efectuând investiții majore economice în Africa și Europa. Statul asiatic nu ar fi avut posibilitatea, pe cont propriu, să devină a doua putere economică pe plan mondial, după Statele Unite, nu putea deveni o mare putere militară și nici nu ar fi putut să devină un actor global, în lipsa investițiilor în economia sa. Vestul este actorul principal al expansiunii Chinei.

Impactul COVID-19 asupra economiei și expansiunii Chinei poate fi, însă, unul devastator și se manifestă, momentan, prin reducerea previziunilor legate de creșterea PIB-ului, în 2020, la cel mult 5%. Această creștere moderată se traduce printr-o reducere de 136 miliarde de dolari. Dar creșterea de 5% depinde de momentul în care criza se va încheia. Efectul restrângerii activității economice poate fi unul de durată, iar prognoza de 5% poate fi una optimistă.

După unele estimări, peste 40% până la 45% din populația adultă a Chinei se află în carantină obligatorie sau auto-impusă. De la fabrici la birouri, mall-uri comerciale la cinematografe, șantiere navale până la stadioane, multe locuri sunt închise sau nu sunt frecventate. Exporturile scad, din cauză că fabricile sunt închise, iar scăderea consumului intern va avea un efect devastator asupra PIB-ului Chinei.

Rusia, care a exportat peste 1,5 milioane de barili de petrol/zi, în 2019, se află printre pierzătorii actualei crize. În eventualitatea unei scăderi economice a Chinei, Rusia va fi direct afectată. De asemenea, o scădere economică globală, nu neapărat recesiune, duce la scăderea prețului hidrocarburilor, ceea ce va afecta acele state ce își echilibrează bugetul de stat în funcție de veniturile obținute din vânzarea de petrol.

Cine poate câștiga din criza actuală?

Foto: Guliver Getty Images

Statele din Asia de Sud-Est, alături de India, Japonia și Taiwan. Companiile din Occident vor avea posibilitatea de a-și reorienta investițiile, pentru a-și diversifica facilitățile de producție, dinspre China, spre Vietnam, Malezia, Filipine, India, Thailanda, Bangladesh ori Cambodgia. Dintre țările enumerate, cea mai importantă este India, țară cu o populație de 1,36 miliarde de locuitori.

Acesta este un efort pe termen lung și implică importante cheltuieli de capital, dar reorientarea către statele din Asia de Sud-Est, alături de India, poate fi o bună opțiune. Companiile din Vest pot aplica același scenariu utilizat în China, începând cu anii ’70 ai secolului trecut, cu diferența că diversificarea producției nu va limita companiile la o singură locație.

China va avea de suferit și din punct de vedere social sau geopolitic, mai ales în Asia de Sud-Est, unde în ultimii 10 ani s-a manifestat tot mai agresiv.

De asemenea, populația a avut acces la tehnologie, internet, contact cu lumea exterioară. China din 2020 nu mai este aceeași cu cea din 1975. Orice măsură represivă va crea mutații în societate, generația tânără nu mai este dispusă să accepte restricțiile impuse de statul comunist, în ceea ce privește libertatea de comunicare, pe care le-au acceptat parinții și bunicii lor. Iar reacțiile cetățenilor din Wuhan, la adresa autorităților sunt cel mai bun exemplu în acest sens.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corelatie si regresie.
    • Like 0
  • Eu cred precum că este bine. Cu toții știm care am văzut o locomotivă cu aburi, ele locomotivele sunt poluante. Deci, dacă deocamdată „locomotiva„ economiei mondiale s-a oprit, vom avea parte un timp, de aer mai curat. Se și potrivește în realitate comparația mea pentru că industria chineză poluează enorm nu numai spațiul chinez ci întreaga planetă.
    • Like 0
  • Am vizitat China în vara anului 2019.Am admirat ordinea, disciplina, igiena (toalete peste tit afișate ca semnele de circulație pe străzi). M-a indignat "cenzura" comunicării pe net și ultraconroalele la obiectivele turistice!
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Vorbim mult despre China și pe bună dreptate ,dar despre ce o să facă Românica în cazul apariției virusului cu fosilele șpăgare gen Beuran & Comp din așa-zisul sistem de sănătate nu se aude nimic.Mucles și politicienii și oficialii?
    • Like 0
  • Vad ca autorul nu se potoleste. A mai publicat un articol in care ideea de baza era aceeasi:nu se intampla nimic in China,este doar o exagerare din interese economice. Domnule Vuţă,intre timp numarul deceselor a trecut de 1500. Posibilitatea de infectare la nivel mondial este de 60% din totalul populatie iar probabilitatea deceselor este de 1% din cei infectati adica aproximativ 400000 de oameni. Cum vi se pare acest nummar? Pentru ca se pare ca nu aveti altceva in cap decat cifre si numere. Vreti sa demonstrati cat de "dăştept" sunteti? Nu aici si nu pe acest subiect. Aveti frustrari ca nu sunteti apreciat dpdv profesional? Asta e....
    • Like 3
    • @ Iustin Grama
      @Iustin Grama
      Pe Vuta il urmaresc,este unul dintre cei mai vizibili si constanti autori de articole de pe republica.ro. Stiati cate mii de imbolnaviri de gripa clasica sunt in Romania si cati oameni au decedat? Subiectul China este unul de actualitate si are implicatii.Unii nu inteleg despre ce este vorba, va aflati printre ei.
      • Like 2
    • @ Andreea Popescu
      Nu încape comparație între gripă și coronavirus.
      • Like 1
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      @Dorel Romica Palenciucc
      Articolul este scris bine, rece, documentat, ceea ce spune domnul Grama nu are niciun fel de legatura cu textul publicat. Din contra.
      Articolul descrie o realitate economica si prezinta o perspectiva globala, aceasta este poza momentului.
      Ce ar trebui sa facem? Sa stam cu totii in casa si sa asteptam apocalipsa?
      Vorbeam despre gripa din Romania in ideea in care si aici au fost mii de imbolnaviri si peste o suta de decese si nu s-a mai panicat nimeni.
      Un articol bun, as vrea sa citesc astfel de materiale mai des.
      • Like 1
    • @ Andreea Popescu
      Stimata doamna,
      Dupa ce am citit si ultima postare, cred ultima dumneavoastra remarca din primul comentariu, la adresa dlui. Grama, vi se aplica perfect.
      Din postarea dlui. Grama nu reiese ca dansul ar critica informatiile din articolul de fata - foarte interesante de altfel. Ci mai degraba inadecvarea autorului la situatia din China, dovedita prin seria de articole ce pun accentul mai degraba pe aspectele economice - in dauna celor umane. Care serie a inceput cu un articol ce, foarte probabil (ar fi rau daca nu este asa), autorul regreta ca l-a publicat. Ma feresc sa il calific, au facut-o destul de bine numerosi comentatori inaintea mea.
      In ceea ce priveste panica starnita de epidemia cu acest coronavirus versus lipsa acestei panici legata de epidemia de gripa, nu strica sa studiati putin (ca tot va face placere o abordare "rece") raportul dintre rata de incidenta a imbolnavirilor si rata de mortalitate din randul populatiei infectate - pentru ambele tipuri de imbolnaviri. Si asta in conditiile in care s-au luat masuri draconice in privinta prevenirii extinderii epidemiei de coronavirus, pe cand in privinta gripei - masurile sunt cvasi-inexistente (implementate poate doar in zona institutiilor medicale). Veti fi surprinsa de rezultate.
      Pe de alta parte - toate acestea reprezinta statistici, care palesc atunci cand boala ne afecteaza direct, nu?
      PS: Va sugerez totodata sa nu mai utilizati informatii false; nu stiu din ce palarie ati scos "peste suta de decese". Conform informatiilor oficiale - valabile la data de 13.02.2020 - citez "De la inceputul sezonului 2019-2020 au fost inregistrate 34 decese confirmate cu virus gripal, din care 25 tip A, subtip (H1)pdm09, 5 tip A, subtip H3, 2 tip B, 1 coinfectie de AH3+B si 1 tip A." Asadar 34 nu este nici macar apropiat de suta mentionata, nicidecum "peste".
      • Like 0
    • @ Iron Spike
      @Iron Spike
      Stimate domn, raspund rar la comentarii. Insa din respect pentru nivelul discutiei si gravitatea subiectului am sa o fac de data aceasta. Banuiesc ca articolul la care faceti referie este acesta: https://republica.ro/81-din-1-4-miliarde-epidemia-isteria-si-economia-pierderi-de-zeci-de-miliarde-de-dolari-cand-lumea-intreaga
      Au mai fost cateva pe aceeasi tema, insa acesta este primul publicat si probabil la el faceti referire.
      Mi-ar placea sa cred ca ati citit acest material, nu doar titlul sau, atat dumneavoastra cat si cei care s-au exprimat pe acest subiect.
      In articolul de mai sus am mentionat, citez din articol: “Orașul s-a închis, activitatea economică a fost oprită, conform celor afirmate de autoritățile chineze, din cauza... „pieței de fructe de mare“ și „comerțului cu animale vii“, de unde se pare că provine un virus ucigaș, virus care va extermina întreaga populație a planetei. Departe de a fi un cunoscător al produselor vândute în… piața de fructe de mare, nu este un motiv cam pueril pentru a închide un oraș întreg și să transmitem valuri de panică pe meridianele planetei? Până luni seara au murit 81 de oameni, într-o țară cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori. Au fost raporate 2800 de îmbolnăviri. 56 de milioane de persoane au intrat în carantină, 15 orașe au fost blocate, festivitățile pentru Anul Nou chinezesc au fost anulate în Beijing și Wuhan, zboruri locale și internaționale au fost oprite, transportul în comun și cel feroviar, de asemenea. Ori guvernul Chinei știe mai multe despre acest coronavirus, ori întreaga Chină și planetă au intrat într-o logică a tembelismului planetar?”.
      Cititi, va rog, cele de mai sus. Se pare ca locul de provenienta al coronavirusului nu este piata de fructe de mare, ci un laborator. Faptul ca intregi regiuni din China au fost blocate ar trebui sa ne puna pe ganduri, iar guvernul Chinei ne minte, ori suntem cu totii tembeli. De asemenea, cenzura Partidului Comunist impiedica transmiterea de informatii oficiale in exterior. In schimb datele economice se afla la dispozitia tuturor si putem evalua efectele negative, prin actiunile guvernului Chinei. Am terminat materialul intr-un mod ironic pentru ca pana la aflarea situatiei reale, avem o singura optiune, aceea de a ne continua viata. Incercati sa cautati date oficiale, nu veti obtine, nu exista nimic in afara de analize ale agentiilor de stiri. Atat. Uitati ce scrie pe agentia oficiala de stiri a guvernului Chinei: http://www.xinhuanet.com/english/ Totul este, aproape, roz. Toata planeta lauda China despre modul in care gestioneaza criza.
      Da, scriu despre economie, despre ceea ce se intampla. Nu urmaresc a face trafic cu orice pret, doar pentru a fi simpatic. Prefer sa fiu corect, sa prezint real subiectele abordate. Materialul de mai sus este unul pe care il sustin 100% si l-as scrie si a doua oara intr-un mod similar.
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      Nu e o tragedie sa gresesti. E o tragedie sa nu intelegi unde ai gresit si sa nu inveti din greseli.
      In rest, va rog elaborati ideea cu virusul scapat din laborator.
      Aveti informatii credibile sau mai dati un pic cu prafuri de conspiratie pentru consumul national?
      Uitati si o a treia alternativa: China nu stie nimic in plus despre virus, ba chiar stie ingrijorator de putin; masurile draconice sunt justificate de natura epidemiei nu de tembelismul planetar (oare de ce nu va rezumati la scrieri despre economie?!) iar secretomania partidului comunist chinez e pentru uzul intern, pentru pozitia politica a conducatorilor, nu pentru ca ascund un atac planetar pregatit pentru altii si care tocmai i-a muscat de dos.
      • Like 1
    • @ Claudiu Vuta
      Stimate domn,
      Ma bucur sa aflu ca cititi comentariile noastre (inclusiv pe al meu), chiar daca raspundeti rar la acestea. Pararea mea este ca un dialog mai des (cata vreme este pastrat un nivel decent al discutiei) ar fi mai mult decat benefic pentru aceasta platforma. Insa, evident - depinde si de disponibilitatea fiecaruia.
      In ceea ce priveste articolul criticat - da, confirm ca ma refeream la cel mentionat de catre dumneavoastra. Si da, l-am citit - pentru ca nu obisnuiesc sa comentez doar dupa ce am citit un titlu. Am citit si articolul de fata (cred ca m-am exprimat anterior ca am gasit multe informatii interesante in el), dar recunosc ca am trecut foarte repede prin cele "intermediare".
      Nu am de gand sa fac o disectie a primului dumneavoastra articol, ma voi rezuma doar la cateva observatii:
      1. Inchiderea unui oras si oprirea activitatii economice (oricat de irationale ne par noua - de aici - aceste masuri) este posibil sa fi reusit a limita proportiile epidemiei. Chiar si in aceste conditii - puteti vedea situatia de acum, care nu poate fi descrisa ca fiind "roza"
      2. In aplicarea masurilor mentionate mai sus, este irelevant daca virusul provine din piata de peste / animale exotice, scapat din vreun laborator din zona, ori lansat de americani cu pipeta din spatiu; conteaza obiectivul - limitarea extidenrii epidemiei
      3. Provenienta virusului putea fi relevanta (banuiesc) doar in gasirea antidotului - dar nu era acesta subiectul articolului
      4. Impresia creata de articolul in cauza era / este de bagatelizare a pericolului epidemiei in contrast cu importanta data factorului economic. Chiar daca nu scrieti pentru "a fi simpatic", modul de abordare a fost considerat de catre multi (incluzand persoana mea) ca fiind inadecvat - chiar daca exprimat cu alte cuvinte. Eu imi mentin parerea.
      5. Cred ca majoritatea cititorilor republica.ro nu cauta autori "simpatici", asa ca nu asta ar trebui sa va dea de gandit
      6. Faptul ca scrieti articole pe teme economice nu este decat de apreciat; dar asta nu elimina obiectiile de mai sus
      7. Rezonez cu observatia colegului Val Verde in privinta greselii si invatamintelor.
      In rest, va multumesc si va astept in continuare articolele pe aceasta platforma.
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Cred ca cei ce vin cu teoria virusului scapat din laborator au avut in vedere materialul acesta https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.01.30.927871v1, combinat cu existenta respectivelor laboratoare in zona afectata.
      Erau, intr-adevar, cam multe coincidente. Insa, intre timp, materialul a fost retras si au aparut destule de multe critici la adresa acestuia (https://www.caixinglobal.com/2020-02-12/scientists-rush-to-decipher-coronavirus-in-unvetted-preprint-papers-101514290.html).
      Asa ca acum, cel putin pentru moment, a treia alternativa - prezentata de dumneavoastra - pare foarte plauzibila.
      • Like 0
  • raimond check icon
    Intreb si eu, nu dau cu paru', cand toti se vor fi ingramadit in India, de unde stim ca nu vor fi loviti si indienii de vreun virus? Ce, virusii sunt doar chinezesti? Nu, nu asta e solutia. Globalizarea asta inseamna: probleme globale, solutii globale. Solutii locale la probleme globale nu exista, si omenirea cred ca is va da seama curand, daca nu a inceput deja.
    • Like 6
    • @ raimond
      Bine ca nu ati incercat cu paru’ ca nu aveti discernamint sau logica.
      Sugerati ca virusul din China a aparut pentru ca au dat toti gramada acolo la mana de lucru ieftina? Va intrebati ca daca aceeasi investitori vor navali in India s-ar putea sa apara un virus si acolo? Ce legatura au epidemiile cu investitiile strategice?
      In rest de acord ca nu exista solutii locale la probleme globale dar nu vad contextul in care o spuneti.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult