Chiuveta din ATI: soluție de igienă sau sursă de infecție?

După tragedia de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, unde mai mulți nou-născuți au murit în urma unei infecții nosocomiale, o întrebare aparent banală a revenit în dezbaterea publică: este sau nu nevoie de chiuvete în saloanele de terapie intensivă?

Deși răspunsul pare la prima vedere simplu, medicina bazată pe dovezi oferă o perspectivă mai nuanțată. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), chiuvetele din secțiile de terapie intensivă trebuie plasate la distanță de paturile pacienților și de zonele sterile, ideal în spații dedicate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) precizează că, în peste 90% dintre situații, igiena corectă a mâinilor se realizează cu soluții alcoolice, spălarea cu apă și săpun fiind necesară doar când mâinile sunt vizibil murdare sau după contactul cu spori precum Clostridioides difficile.

În ultimii ani, numeroase spitale europene au renunțat la chiuvetele amplasate în saloanele de ATI, preferând dispensere cu soluție alcoolică la patul pacientului și chiuvete comune, separate de zona de îngrijire. Cercetările arată că sifoanele și pereții chiuvetelor pot deveni rezervoare pentru bacterii Gram-negative, responsabile de infecții grave, transmise prin stropire sau aerosoli. În unități care au adoptat îngrijirea „fără apă”, rata infecțiilor a scăzut semnificativ.

Chiuvetele rămân, desigur, necesare pentru anumite proceduri medicale, dar nu trebuie amplasate în proximitatea zonelor sterile. Proiectarea și întreținerea lor corectă sunt esențiale pentru a preveni contaminarea.

În concluzie, problema nu este dacă avem sau nu chiuvete, ci cum și unde le folosim. Într-o secție de terapie intensivă, ele pot fi fie instrumente de igienă, fie surse de infecție. Diferența o face modul în care sunt integrate într-un circuit modern al siguranței spitalicești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp