Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Chiuveta din ATI: soluție de igienă sau sursă de infecție?

chiuvetă

După tragedia de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, unde mai mulți nou-născuți au murit în urma unei infecții nosocomiale, o întrebare aparent banală a revenit în dezbaterea publică: este sau nu nevoie de chiuvete în saloanele de terapie intensivă?

Deși răspunsul pare la prima vedere simplu, medicina bazată pe dovezi oferă o perspectivă mai nuanțată. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), chiuvetele din secțiile de terapie intensivă trebuie plasate la distanță de paturile pacienților și de zonele sterile, ideal în spații dedicate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) precizează că, în peste 90% dintre situații, igiena corectă a mâinilor se realizează cu soluții alcoolice, spălarea cu apă și săpun fiind necesară doar când mâinile sunt vizibil murdare sau după contactul cu spori precum Clostridioides difficile.

În ultimii ani, numeroase spitale europene au renunțat la chiuvetele amplasate în saloanele de ATI, preferând dispensere cu soluție alcoolică la patul pacientului și chiuvete comune, separate de zona de îngrijire. Cercetările arată că sifoanele și pereții chiuvetelor pot deveni rezervoare pentru bacterii Gram-negative, responsabile de infecții grave, transmise prin stropire sau aerosoli. În unități care au adoptat îngrijirea „fără apă”, rata infecțiilor a scăzut semnificativ.

Chiuvetele rămân, desigur, necesare pentru anumite proceduri medicale, dar nu trebuie amplasate în proximitatea zonelor sterile. Proiectarea și întreținerea lor corectă sunt esențiale pentru a preveni contaminarea.

În concluzie, problema nu este dacă avem sau nu chiuvete, ci cum și unde le folosim. Într-o secție de terapie intensivă, ele pot fi fie instrumente de igienă, fie surse de infecție. Diferența o face modul în care sunt integrate într-un circuit modern al siguranței spitalicești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu zic să le fie interzise antibioticele, aşa cum sunt interzise şi oamenilor care nu apelează la un intermediar din sistem.
    Spitalele sunt focar de bacterii rezistente şi se spune că omul de rând e cel care a abuzat de antibiotice... Proştii au votat să fie interzise dar va veni vremea când o să moară de septicemie în spitale, pe holurile unde nu sunt băgaţi în seamă!
    • Like 0
    • @ Haiduc Andrei
      "Studies show that up to 50% of antibiotic use in hospitals is inappropriate — wrong dose, wrong drug, or unnecessary."
      Dar doar ei au voie să prescrie. Nişte incapabili dovediţi...
      • Like 0
    • @ Haiduc Andrei
      "Multidrug-resistant organisms (MDROs) like MRSA, VRE, CRE, or resistant Pseudomonas and Acinetobacter are born and thrive in hospitals."
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult
Text: Richard Constantinescu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon