Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cine e bărbatul căruia i-a mulțumit Maia Sandu în primul discurs de după închiderea urnelor. La 105 ani, Constantin Cojocaru, fost deportat în Siberia, a mers la vot: „Păi, dacă m-am născut în România Mare și am trăit bine. Se vede că era mai bine cu românii, că aveam mai mulți gospodari” 

Imagine cu Constantin Cojocaru. Foto: Ziarul de Gardă.

Foto: Ziarul de Gardă

Cel mai în vârstă alegător din Republica Moldova are 105 ani. Îi zice Constantin Cojocaru și este din localitatea Sofia, raionul Hâncești. Acesta a votat pentru prima oară când era cetățean al României întregite, iar de atunci încoace nici nu mai ține minte la câte alegeri a fost, potrivit jurnaltv.md.

„Păi, dacă m-am născut în România Mare și am trăit bine. Se vede că era mai bine cu românii, că aveam mai mulți gospodari. Am votat la români de două ori. Am fost la votare că eram obligat.”

În 1944, Constantin Cojocaru a fost deportat în Siberia, unde și-a petrecut nouă ani din viață, indică Ziarul de Gardă

CONSTANTIN COJOCARU: „Nouă ani am fost în Siberia. Întâi a fost mai rău. Am ajuns în pădure. Nu aveam unde trăi. Au făcut oamenii bordei, după aceea au făcut case. Am făcut și eu o căsuță.”

Deși provine dintr-o familie de intelectuali și visa să facă școală, bărbatul a fost nevoit să renunțe la studii și să muncească pentru a-și întreține familia.

Constantin Cojocaru nu a votat în primul tur de scrutin prezidențial. În acea zi s-a simțit slăbit și nu a ieșit din casă. Nu a renunțat însă la dreptul său constituțional pentru turul II al alegerilor. Pentru că nu mai este la fel de puternic, iar picioarele abia îl mai țin, bărbatul a ajuns cu greu la secția de votare, fiind ajutat de câțiva bărbați.

Plin de optimism, Constantin Cojocaru a mers la secția de votare pentru că, zice el, își dorește o țară dezvoltată în Uniunea Europeană. 

Cam greu a fost, dar am votat, mi-am făcut datoria. Aștept să plecăm în Europa”, a spus domnul Cojocaru.

Constantin Cojocaru are patru copii și toți sunt în viață. Bătrânul a lucrat mai toată viața și spune că a ajuns la această vârstă onorabilă datorită mișcării.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Varianta moldovenească a lui șora, care la peste 100 de ani vota, făcea propagandă și prostea lumea să voteze cu usr.

    Am fost curios să aflu mai multe: cojocaru a ajuns în Siberia pe bună dreptate, fiindcă era culac, adică chiabur, deci dușman al poporului, având vreo 25 ha de pământ, precum și 2 (două!) case, conform propriei declarații:

    "Avem vreo 40 de ari aici de pământ și deal am avut 20 de hectare și de asta am fost ridicat. În România se cheamă chiabur, oameni gospodari, bogați și de asta ne-au luat, au venit în ’48 sovieticii și ne-au luat pământurile, ne-au luat casele. Aveam două case, una era de tip magazin”,

    https://ea.md/are-105-ani-si-o-singura-dorinta-eu-asta-si-astept-poate-atunci-voi-muri/

    Deci singur recunoaște că a ajuns în Siberia nu din alte motive, ci fiindcă era bogat, chiabur cu 2 case și aproape 25 ha de pământ. Deci pe bună dreptate, conform legislației în vigoare la acea vreme.

    Se știe că a avea 25 ha de pământ este aberant de mult: și la noi în România legislația prin care s-a înfăptuit reforma agrară de către prim-ministrul dr. Petru Groza în 1946, deci anterior cooperativizării agriculturii, prevedea că un țăran normal poate avea cel mult 5 ha de pământ. Cine nu avea deloc, atât primea: 5 ha, cine avea peste 5 ha era obligat să predea Statului diferența, iar cine avea sub 5 ha, primea diferența de la căt avea până la 5 ha.
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Fa ceva pe după deal lângă lacul Baikal, troll comunist
      • Like 0
  • Foarte interesanta ,viata acestui Domn ,Adica ,sa treci prin ,viata de lagar ,si sa ajungi la 105 ani ,este ceva interesant ?? In plus sa fie si cu Mintea Limpede !!
    ---Este un exemplu bun ,de viata ,si pentru tinerii nostri !!
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult