Foto: Inquam Photos / George Călin
Iată un ghid de PR, la cald, cu principalii actori pe care trebuie dată vină pentru situația de la alegerile prezidențiale.
Pe Tik-Tok, pentru început, neapărat, bineînțeles, dar nici restul rețelelor nu sunt mai de ispravă, loviți și acolo.
Rusia și Putin, desigur.
Pe inteligența artificială. Nu trebuia niciodată să vorbim despre inteligența artificială, despre digitalizare în general, ne-au forțat ăia de la Bruxelles.
Pe Uniunea Europeană, pe Nehammer, pe Austria, pe BioNTech. Pe vaccinare.
Pe Klaus Iohannis, cum oare am uitat să dăm vina pe el în ultimii 10 ani? Mare scăpare!
Pe copiii aia proști care cască gura, cât e ziua de lungă, pe rețelele de socializare și cred toate tâmpeniile pe care le văd.
Să dăm vina pe diaspora. Ce treabă au ei să își dea cu presupusul de la mii de kilometri de țară?! Știu ei ce probleme sunt aici?
Pe sociologi, politologi, analiști, ziariști din televiziune, presă scrisă, online, firește, cei din radio sunt cei mai vinovați.
Pe DEX, pentru că găsești acolo cuvinte gen suveranitate, legionarism, antisemitism, fascism.
Pe H.P. Lovecraft, care fără să vrea a pus bazele horror-ului lovecraftian, dar nici cu Quentin Tarantino, în contemporaneitate, nu trebuie să fim mai clemenți.
Pe soții Nicolae și Elena Ceaușescu trebuie să dăm vina, ei sunt vinovații de serviciu.
Viktor Orban, clar, el este vinovat, adică știm cu toții că Ungaria are președinția UE zilele astea.
Pe inflație - inflația a inflamat spiritele creând fenomenul de „oala sub presiune”.
Obezitatea poate fi o cauză a ceea ce se întâmplă, dar să tratăm cu rezervă subiectul. La fel, încet cu vina pe serviciile secrete, că doar pe astea le avem.
Toți membrii noștri să se mobilizeze și să ia masuri pentru a discredita pe toți și toate, exclusiv clasa politică. Partidele politice nu trebuie reformate, ele evoluează implacabil spre mai bine. Nu este adevărat că vârfurile partidelor politice sunt oligarhii din educație, sănătate și justiție. Noi susținem oligarhii atâta vreme, desigur, cât ei sunt deștepți, carismatici și buni oratori.
Parola operațiunii este „Conform cu ordinul secret primit / Fiind indispensabilă urgența / Am înzecit îndată și-nsutit / În tot sectorul nostru vigilența”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Oboseala" democratiei survine atunci cind exista o mare diferenta intre interesele celor alesi și alegători, astfel oamenii isi pierd increderea in modul de functonare a societatii. Ca urmare cetatenii saraciti și disperati vor vota cu oricine le va promite un colac de salvare, adică cu populistii sau demagogii.
Aspectul democratic este un efect colateral in societățile în care economia are un puternic aspect concurențial, adică interesele celor ce detin puterea economica în societate sint divergente. Astfel cei cu bani, și implicit cu putere politica în societate, se supraveghează între ei ca nici unul sa nu aibe avantaje nemeritate datorita politicului. Din aceasta cauza tarile în care resursele minerale au o pondere importanta în PIB nu sint democratice (Rusia, Venezuela etc.), pentru ca un grup mic de oameni poate exploata aceste resurse în interes propriu. În tările sarace (Romania, Bulgaria, Grecia etc.) resursa principala exploatata poate fi chiar bugetul statului, ei avind interese convergente în a beneficia, în interes propriu, de aceasta resursa. E simplu sa vezi dacă e oligarhie pentru ca intr-o democratie adevărată nu ar trece legi care nu ar fi în interesul celor mulți.
Prima oligarhie moderna a aparut in Anglia pe la sfirsitul secolului 17. După ce revoluția burgheza condusa Cromwell a reușit, grupurile de interese ale celor bogati nu au fost in stare sa se puna de acord cum sa își împartă puterea politica pentru a nu se ajunge la dictatura uneia. Soluția a fost numirea unui rege care sa fie arbitru. În republici poporul este arbitru, dar sa nu confundam posibilitatea de a alege ce grupare te va guverna cu democratia, adică cu posibilitatea de a decide cetatenii ce legi sa treacă si ce nu.
Soluția este democratia directa moderna în care fiecare cetățean poate vota, atunci cind dorește, peste capul parlamentarului ce îl reprezinta. Ba chiar îl poate demite dacă majoritatea alegătorilor lui considera ca nu le reprezinta corect interesele.
E ca atunci cind ai de construit o casa și alegi șeful de șantier si arhitectul, dar aceștia nu au datoria de a se consulta cu tine. În mod sigur casa nu va arata asa cum iti dorești tu, ci cum doresc aceștia, ba mai sigur e ca vei ramine și cu banii dați și fără casa. E ciudat ca in afara sferei politice, nicăieri nu vei găsi, în nici o activitate economica sau sportiva, pe cineva ales intr-o funcție de conducere și care are eșec după eșec și sa nu fie dat afara decit după 4 ani. Noi, alegătorii, trebuie sa fim consultați în privința deciziilor și dacă acestea au efecte negative sa ii putem demite oricind, nu sa așteptăm să se îndeplinească sorocul, pentru ca noi plătim, nu ei. În orice companie echipa de conducere vine cu un plan aprobat de actionari. Orice schimbare în acest plan trebuie reaprobat de către acționari și este normal asa pentru ca acționarii plătesc.