(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
În data de 21 februarie, moneda naţională a înregistrat o serie de recorduri negative, prin cotaţiile înregistrate faţă de euro, dolarul american şi francul elveţian.
Moneda unică europeană a fost cotată la 4,8026 lei, cea mai ridicată cotaţie din istorie. De asemenea, dolarul american a fost cotat la un maxim istoric, atingând valoarea de 4,4462 LEI/USD.
Francul elveţian a înregistrat a doua cea mai ridicată cotaţie de până acum, anume 4,5258 LEI/CHF, maximul istoric fiind înregistrat în urmă cu 5 ani, în data de 23.01.2015, anume 4,5817 LEI/CHF.
Devalorizarea monedei naţionale trebuie privită analizând un interval de timp mai larg. Astfel, am analizat evoluţia monedei naţionale faţă de euro, a francului elveţian şi a dolarului american, începând cu 2014, pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai elocventă.
În întervalul 01.01.2014 – 21.02.2020, euro a crescut de la 4,4882, până la nivelul actual, de 4,8026, evoluţia leului românesc se poate observa din graficul de mai jos:
Dolarul american a evoluat în intervalul 3,2888 şi valoarea actuală, 4,4462 LEI/USD:
În graficul următor se poate observa şi evoluţia monedei naţionale faţă de francul elveţian:
Evoluţia negativă a monedei naţionale este cauzată de deficitele înregistrate în ultimii 3 ani, în primul rând a majorării deficitului comercial, cursul valutar fiind supapa prin care o economie care se află în dificultate, respiră.
În România, valoarea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor, valoarea deficitului comercial înregistrat în 2019 a atins valoarea de 17,68 miliarde de euro.
În 2017, deficitul comercial a înregistrat 13 miliarde de euro, în timp ce în 2018 nivelul a fost de peste 15 miliarde de euro, conform celor de mai jos:
În ultimii 3 ani au ieşit din România peste 45 de miliarde de euro, cauza principală a acestui fenomen fiind teoria prin care s-a stimulat economia, prin intermediul majorării salariilor din sectorul bugetar, care a dus la creşterea consumului, care la rândul său a cauzat niveluri record ale deficitului comercial. Astfel, importurile au crescut, populaţia a cheltuit mai mult, deficitul comercial a înregistrat valori record, iar inflaţia a atins 3,3% în 2017, 4,3% în 2018 şi 4% în 2019, conform celor de mai jos:
Dacă în intervalul 2011 - 2016, economia României a înregistrat o creştere economică anuală robustă, sustenabilă, de până la 4%/an, în intervalul 2017-2020 creşterea economică a depăşit 4%/an, procentul cel mai ridicat s-a înregistrat în 2017, anume 7%.
Economia românească nu avea nevoie de stimuli de creştere, excesul de monedă din piaţă şi adâncirea deficitelor bugetar şi comercial cauzând grave dezechilibre bugetare, dar şi comerciale. România a traversat o perioadă în care promisiunile populiste au fost puse în aplicare şi acum produc efecte negative. Iar aceste efecte pot fi aggravate de evoluţia economiei mondiale.
Într-un articol publicat în septembrie 2019, atenţionam în legătură cu cu sustenabilitatea creşterii economice a României în perspectiva majorării deficitelor bugetar/comercial. Articolul era construit în jurul unei idei, anume: Dacă pe vârf de ciclu economic înregistrăm deficitele actuale, ce vom face atunci când ne vom confrunta cu restrângerea consumului ca urmare a recesiunii sau și mai grav, cu o criză economică? O economie poate crește atunci când se majorează consumul, însă în lipsa investițiilor aceasta se va dezumfla. Nu este liniștitor că avem o rată de creștere economică de peste 4%, dacă atunci când se va termina “gazul“ (reprezentat de consum) aterizarea va fi dureroasă. Pe termen lung, modul actual de funcționare al economiei românești nu este sustenabil. Dezechilibrele macroeconomice vor trebui reglate.
În mentalul colectiv s-a consacrat expresia de „greaua moştenire”, însă o astfel de expresie nu ţine loc de realităţile economice, cauzele creșterii cursului sunt legate de modul defectuos în care guvernele din perioada 2017 – 2019 au acţionat. Ce a făcut România în ultimii 3 ani? Am căzut, din nou, pradă politicilor pro-ciclice, am crescut prin îndatorare. Ne întrebăm de ce moneda europeană, dolarul sau francul elveţian cresc? Acelaşi lucru se întămplă şi în cazul aurului. Investitorii îşi plasează banii în active sigure.
Unde se va opri devalorizarea leului? Răspunsul este legat de modul în care deficitele vor fi reduse, iar motoarele economiei româneşti vor fi repornite.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mecanismele astea trebuiau corelate nu mizat pe unul singur. Mai dai o "brâncă" salarială, incurajezi consumul. Unele salarii erau de mizerie dar ar fi trebuit poate mai bine mărite în trepte. Iar în paralel stimularea producției pe toate căile posibile.
Scăderea consumului duce la contracția economiei. Germania de pildă a stimulat consumul (mai precis a prevenit scăderea lui din cauza panicii ) la începutul crizei. Cu rezultatul ca n-au mai avut criză. Dar la ce producție! O metodă cu aplicabilitate limitată în amploare și timp.
Care măsuri a luat statul pentru stimularea producției? Reducerea birocrației, facilități pentru IMM, etc? Nu multe. Rolul statului e să creeze un cadru pentru producție și apoi să lase economia să se dezvolte.
Statul a mărit salariile pe de o parte iar pe alta sufocă economia cu directive și legi absurde. Unul fără altul nu merge, sunt fețe ale aceleiași monede.