Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Dacă pe vârf de ciclu economic înregistrăm deficitele actuale, ce vom face atunci când ne vom confrunta cu o criză economică?

crash

(Foto Guliver/Getty Images)

În data de 25 septembrie 2019 a fost publicat Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, ce prezintă așteptările analiștilor în legătură cu evoluțiile viitoare ale economiei românești.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între zero (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la:

  • Condițiile curente - referitoare la mediul de afaceri și piața muncii;
  • Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie si evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe plan intern, în luna august 2019, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 5,5 puncte până la valoarea de 42,8 puncte (comparativ cu aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 7,2 puncte). Această evoluție s-a datorat componentei de anticipații a indicatorului.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a crescut față de luna anterioară cu 5,3 puncte, până la valoarea de 61,7 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,1 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 10,8 puncte până la valoarea de 33,3 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 9,3 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7835 lei/eur, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8243 lei/eur. De notat că valoarea maximă a anticipațiilor este de 5,10 lei/euro, în timp cea minimă de 4,65 lei/eur.

Aproape 57% dintre participanții la sondaj anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2020/septembrie 2019) a înregistrat o valoare medie de 4,03%.

Conform raportului sunt de remarcat: înrăutățirea percepției privind evolutia mediului extern, anticipațiile privind majorarea primei de risc a României (aproape 70% dintre participanții la sondaj anticipează majorarea pretului CDS) și percepția supra-evaluare a prețurilor pieței imobiliare în principalele orașe din România (73% dintre participanții la sondaj).

De asemenea, 63,3% din participanții la studiu consideră că în următoarele 12 luni condițiile din mediul de afaceri se vor înrăutăți. 

Situația curentă

Bugetul pentru anul în curs a fost conceput luând în considerare un curs de 4,6701 lei pentru un euro. De fapt, bugetul a fost prezentat când cursul depășise deja 4,70 lei. Un fapt interesant, în cursul anului 2019, cursul s-a situat sub 4,6701 lei/euro, cursul luat în calcul la conceperea bugetului, doar în cursul a 4 ședințe, la începutul lunii ianuarie.

Valoarea maximă din 2019 s-a înregistrat în 25 ianuarie, când moneda europeană a fost cotată la 4,7648 lei/euro. Cea minimă s-a înregistrat în 7 ianuarie, dată la care moneda europeana a fost cotată la 4,6634 lei.

În intervalul 01.01.2019 – 26.09.2019 valoarea medie a cursului a fost de 4,7382, aceasta depășind cu mult 4,6701 lei/euro, valoare luată în considerare de către guvern.

Valoarea prognozată de către BNR pentru rata rata inflației, aferentă anului în curs, este de 4,2%, departe de valoarea preconizată de 2,8%, luată în considerare de către guvern. Cea actuală este de 3,89%.

O discrepanță foarte importantă este și cea legată de creșterea economică. În 2019, România va înregistra un avans economic de cel mult 4,2%, conform Comisiei Europene. Guvernul anticipa un avans al economiei de 5,5%.

Diferența de cont curent a României a crescut la 1.464 milioane EUR în iulie 2019, de la 1.142 milioane EUR în aceeași lună, cu un an în urmă. Este cel mai mare deficit de cont curent înregistrat din septembrie 2008.

Valoarea exporturilor României a scăzut cu 1%, în iulie 2019 față de aceeași lună din 2018, la 5,4 miliarde EUR. În schimb, importurile României au crescut cu 5,9% în iulie față de aceeași lună a anului trecut, la 7,7 miliarde EUR. Ca urmare a exporturilor care nu au ținut pasul cu creșterea importurilor, deficitul comercial s-a majorat la 9,5 miliarde EUR pentru intervalul ianuarie – iulie 2019.

Investițiile străine directe au reprezentat o gură de aer, în primele șapte luni din 2019 au crescut 22,3% față de perioada similară din 2018, la 2,92 miliardde de euro, conform BNR.

Deficitul bugetar va atinge, conform previziunilor Fitch Ratings, peste 3,4% din PIB, cu mult peste valoarea de 2,76% preconizată de către guvern.

Concluzii

Independent de rezultatele sondajului atrage atenția, în primul rând, diferența dintre previziunile guvernului și datele înregistrate de către economia României.

Posibila majorarea cursului de schimb va duce la creșterea ratelor plătite de către români. La începutul lui 2017, cursul înregistra valoarea de 4,5175 lei/euro. Inflația a crescut, de asemenea, “mâncând” din veniturile românilor. România a încheiat 2016 cu o rată negativă a inflaţiei, de -0,5%. În prezent inflația înregistrează 3,89%, iar prognoza este de 4,2% pentru 2019, conform BNR.

Dacă pe vârf de ciclu economic înregistrăm deficitele actuale, ce vom face atunci când ne vom confrunta cu restrângerea consumului ca urmare a recesiunii sau și mai grav, cu o criză economică?

O economie poate crește atunci când se majorează consumul, însă în lipsa investițiilor aceasta se va dezumfla.

Nu este liniștitor că avem o rată de creștere economică de peste 4%, dacă atunci când se va termina “gazul“ aterizarea va fi dureroasă.

Pe termen lung, modul actual de funcționare al economiei românești nu este sustenabil. Dezechilibrele macroeconomice vor trebui reglate. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu noi ne inregistram cu deficite; guvernarea astora, se inregistreaza cu deficite; oarecum de asteptat; nu sunt singurii stingisti care fac asa ceva. Asta e esenta politicii lor: pomeni pe banul public si provocarea de gauri in bugete. Apoi vine drepata si drege prostiile lor. Ca ei sa se laude:"Ei va iau(v-au luat), noi va dam."
    (Eu n-am nici o datorie; dimpotriva.)
    • Like 0
  • Orice economie unde capitalul majoritar e străin și automat depinde de resurse externe e o economie cu un picior în groapă, în timp de criză banii se retrag în țările de baștină și se prăbușește. Cam așa s-a întâmplat și în Germania în timpul Republicii de la Weimar, economia a mers aparent bine dar mergea pe capital american iar când a venit marea depresiune capitalul american a dispărut și ei au ajuns în rahat, ei au învățat lecția și sprijină cu dinții firmele lor dar noi nu înțelegem. Țările grupului de la Visegrad au înțeles asta și fac tot ce e posibil pentru a avea o economie cu capital autohton majoritar plus sprijinirea producției. Ungaria de exemplu are balanță comercială pozitivă iar noi suntem într-un mare căcat, deficitul comercial creste în ritm rapid de la an la an, nu producem mai nimic, importăm cam totul.
    • Like 1
  • Adi check icon
    ce altceva sa faca politicienii?,,vor inprumuta in continuare bani ca sa plateasca pensii si salarii,,,ca altceva nu sunt in stare!!! opinia publica si media ar trebui sa inceapa sa mearga dupa cei care le mai dau bani cu inprumut!!
    • Like 2
  • Cei 18 mld lei diferenta intre venituri si incasari la 7 luni vor creste periculos spre 40 mld pana la sfarsitul anului, cu tot cu pensiile marite. Inseamna cam 10 mld lei care trebuie scosi rapid de undeva pana la Revelion. Cel mai la indemana e TVA + taiere la 0 la investitii. Daca ajunge...
    • Like 0
  • Excelent articol, dar din pacate prea incarcat de date care il vor plictisi pe romanul de rind. Prea multa solicitare intelectuala si prea putin timp ramas pentru butonarea telefonului si doua selfie.

    Mai usor de inteles: cununam si botezam dar la iarna mancam ghinda.

    Sau: La anu’ dati masina inapoi si canci vacante. Va ia soacra in spatiu.

    Sau: luati acum, cat tine. Cind se sparge basica, votati PSD, ca ce bine dau ei !
    • Like 1
  • Reglarea dezechilibrelor tine de vointa politica si competenta profesionala. De unde ne-au impins astia nu vom iesi cu bla bla-uri populiste. Rationalizarea cheltuielilor in administratie e un prim pas necesar, va fi urmat cu siguranta de cresterea taxelor locale si ar trebui insotit de informatizarea/operationalizarea ANAF pentru cresterea colectarii, directionarea resurselor pentru realizarea proiectelor de infrastructura ce vor aduce plus valoare in viitor. Va fi dureros, cu atat mai mult cu cat bula e umflata international, pe criza interna urmand sa se suprapuna cea externa. Pentru omuol simplu va fi dureros de tot, mai ales daca sunt bugetari in familie...
    • Like 2


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult