Dacă pe vârf de ciclu economic înregistrăm deficitele actuale, ce vom face atunci când ne vom confrunta cu o criză economică?

(Foto Guliver/Getty Images)

În data de 25 septembrie 2019 a fost publicat Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, ce prezintă așteptările analiștilor în legătură cu evoluțiile viitoare ale economiei românești.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între zero (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la:

• Condițiile curente - referitoare la mediul de afaceri și piața muncii;
• Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie si evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe plan intern, în luna august 2019, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 5,5 puncte până la valoarea de 42,8 puncte (comparativ cu aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 7,2 puncte). Această evoluție s-a datorat componentei de anticipații a indicatorului.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a crescut față de luna anterioară cu 5,3 puncte, până la valoarea de 61,7 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,1 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 10,8 puncte până la valoarea de 33,3 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 9,3 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7835 lei/eur, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8243 lei/eur. De notat că valoarea maximă a anticipațiilor este de 5,10 lei/euro, în timp cea minimă de 4,65 lei/eur.

Aproape 57% dintre participanții la sondaj anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2020/septembrie 2019) a înregistrat o valoare medie de 4,03%.

Conform raportului sunt de remarcat: înrăutățirea percepției privind evolutia mediului extern, anticipațiile privind majorarea primei de risc a României (aproape 70% dintre participanții la sondaj anticipează majorarea pretului CDS) și percepția supra-evaluare a prețurilor pieței imobiliare în principalele orașe din România (73% dintre participanții la sondaj).

De asemenea, 63,3% din participanții la studiu consideră că în următoarele 12 luni condițiile din mediul de afaceri se vor înrăutăți. 

Situația curentă

Bugetul pentru anul în curs a fost conceput luând în considerare un curs de 4,6701 lei pentru un euro. De fapt, bugetul a fost prezentat când cursul depășise deja 4,70 lei. Un fapt interesant, în cursul anului 2019, cursul s-a situat sub 4,6701 lei/euro, cursul luat în calcul la conceperea bugetului, doar în cursul a 4 ședințe, la începutul lunii ianuarie.

Valoarea maximă din 2019 s-a înregistrat în 25 ianuarie, când moneda europeană a fost cotată la 4,7648 lei/euro. Cea minimă s-a înregistrat în 7 ianuarie, dată la care moneda europeana a fost cotată la 4,6634 lei.

În intervalul 01.01.2019 – 26.09.2019 valoarea medie a cursului a fost de 4,7382, aceasta depășind cu mult 4,6701 lei/euro, valoare luată în considerare de către guvern.

Valoarea prognozată de către BNR pentru rata rata inflației, aferentă anului în curs, este de 4,2%, departe de valoarea preconizată de 2,8%, luată în considerare de către guvern. Cea actuală este de 3,89%.

O discrepanță foarte importantă este și cea legată de creșterea economică. În 2019, România va înregistra un avans economic de cel mult 4,2%, conform Comisiei Europene. Guvernul anticipa un avans al economiei de 5,5%.

Diferența de cont curent a României a crescut la 1.464 milioane EUR în iulie 2019, de la 1.142 milioane EUR în aceeași lună, cu un an în urmă. Este cel mai mare deficit de cont curent înregistrat din septembrie 2008.

Valoarea exporturilor României a scăzut cu 1%, în iulie 2019 față de aceeași lună din 2018, la 5,4 miliarde EUR. În schimb, importurile României au crescut cu 5,9% în iulie față de aceeași lună a anului trecut, la 7,7 miliarde EUR. Ca urmare a exporturilor care nu au ținut pasul cu creșterea importurilor, deficitul comercial s-a majorat la 9,5 miliarde EUR pentru intervalul ianuarie – iulie 2019.

Investițiile străine directe au reprezentat o gură de aer, în primele șapte luni din 2019 au crescut 22,3% față de perioada similară din 2018, la 2,92 miliardde de euro, conform BNR.

Deficitul bugetar va atinge, conform previziunilor Fitch Ratings, peste 3,4% din PIB, cu mult peste valoarea de 2,76% preconizată de către guvern.

Concluzii

Independent de rezultatele sondajului atrage atenția, în primul rând, diferența dintre previziunile guvernului și datele înregistrate de către economia României.

Posibila majorarea cursului de schimb va duce la creșterea ratelor plătite de către români. La începutul lui 2017, cursul înregistra valoarea de 4,5175 lei/euro. Inflația a crescut, de asemenea, “mâncând” din veniturile românilor. România a încheiat 2016 cu o rată negativă a inflaţiei, de -0,5%. În prezent inflația înregistrează 3,89%, iar prognoza este de 4,2% pentru 2019, conform BNR.

Dacă pe vârf de ciclu economic înregistrăm deficitele actuale, ce vom face atunci când ne vom confrunta cu restrângerea consumului ca urmare a recesiunii sau și mai grav, cu o criză economică?

O economie poate crește atunci când se majorează consumul, însă în lipsa investițiilor aceasta se va dezumfla.

Nu este liniștitor că avem o rată de creștere economică de peste 4%, dacă atunci când se va termina “gazul“ aterizarea va fi dureroasă.

Pe termen lung, modul actual de funcționare al economiei românești nu este sustenabil. Dezechilibrele macroeconomice vor trebui reglate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp