În treizeci de ani trăiţi pe pământ american, am încercat mereu să învăţ şi să desluşesc lumea şi viaţa care mă înconjoară. Realitatea politică, văzută din interiorul Statelor Unite, diferă mult de imaginea ei transmisă pe alte meleaguri, adeseori prin lentile care schimbă. Privesc şansa de a transmite o corespondenţă politică transoceanică drept un privilegiu şi o responsabilitate. Şi principiul textelor mele va fi mereu acela al veridicităţii necamuflate.
Procesul alegerii unui preşedinte american este lung, complicat şi costisitor.
În drumul către convenţiile lor naţionale, cele două partide politice dominante poartă o intensă bătălie în propriile lor câmpuri electorale, pentru desemnarea, prin rezultatele alegerilor preliminare, a celui care va fi candidatul partidului respectiv la alegerile generale, planificate pentru prima zi de marţi, care cade între 2 şi 8 ale lunii noiembrie. Regula a fost constant aplicată din anul 1792. În 2016, când va fi al 58-lea ciclu electoral de patru ani, alegerile prezidenţiale se vor ţine marţi 8 noiembrie.
Candidaţii la preşedinţie, la pornire în număr de cinci pentru democraţi şi şaptesprezece pentru republicani, au fost anunţati în perioada aprilie-iunie 2015 şi campania preliminară a început în vara acestui an. Doi republicani, guvernatorul statului Wisconsin, Scott Walker, şi fostul guvernator al Texasului, Rick Perry, s-au retras deja.
Cele mai importante evenimente din alegerile preliminare sunt dezbaterile televizate dintre candidaţi, ocazii cu care alegătorii îşi fac o opinie, sau îşi modifică părerile despre cei care sunt expuşi la întrebările moderatorilor şi la replicile date unul altuia. Fiecare dezbatere este organizată de o anumită companie de televiziune sau presă şi cei care adresează întrebările sunt cei mai cunoscuţi oameni din media. Democraţii au convenit să aibă şase dezbateri, pe când partidul republican a programat unsprezece. Ca să poată participa la dezbaterile televizate, candidaţii trebuie să aibă cel puţin 1% din voturile a trei sondaje de opinie naţionale.
De-a lungul preliminariilor, care vor începe cu cele din statul Iowa în luna februarie 2016, clasamentul candidaţilor se modifică permanent, ajungându-se la finalul când unul din ei va fi desemnat câştigător, odată ce a acumulat numărul minim de delegaţi. În anul 2012, în campania primară republicană (preşedintele Barack Obama a candidat să fie reales fără niciun competitor din propriul său partid), numărul minim de delegaţi care au confirmat învingătorul în preliminarii a fost de 1.144.
Prima dezbatere televizată a candidaţilor democraţi a avut loc la Las Vegas, pe 13 Octombrie 2015 şi a fost organizată de CNN (Cable News Network), avându-l ca moderator principal pe Anderson Cooper, secondat de Dana Bash, Juan Carlos Lopez şi Don Lemon.
Această dezbatere a fost aşteptată cu mult interes, pentru mai multe motive. Mai întâi, principala candidată Hillary Clinton, nevasta fostului preşedinte şi până nu demult şefa diplomaţiei americane, a început anul cu o majoritate zdrobitoare, dar a pierdut o mare parte din susținerea alegătorilor democraţi din cauza a două situaţii care au pus-o într-o lumină proastă: ancheta în curs asupra atacului terorist împotriva consulatului american din Benghazi, Libia, din anul 2012, şi scandalul legat de folosirea de către Hillary Clinton a unui server de e-mail privat, instalat în beciul reşedinţei personale, pentru întreaga ei corespondenţă, inclusiv mesajele şi documentele oficiale ale Departamentului de Stat.
Din amănuntele furnizate de presă şi, mai ales, din răspunsurile evazive şi inconsecvente ale doamnei Clinton, publicul a preluat impresia de nesinceritate şi abuz în serviciu. Cele două investigaţii sunt două pietre de moară, târâte cu greu de candidată, cu tot sprijinul furnizat de departamentul de stat, de media favorabilă şi de colegii de partid.
Aceasta a făcut ca principalul ei oponent, senatorul independent din statul Vermont, Bernie Sanders, autointitulat democrat-socialist, să înregistreze succese neaşteptate, să fie aplaudat de mulţimi din ce în ce mai mari şi să se caţere în sondaje de opinie până foarte aproape de cotele de aprobare şi sprijin ale favoritei partidului democrat.
Dezbaterea era momentul în care Sanders avea şansa să se instaleze în frunte: trebuia doar să deschidă subiectul celebrelor e-mail-uri ascunse, prin diverse tertipuri, de doamna Clinton şi echipa ei protectoare.
CNN, noul Clinton News Network?
Pe scena hotelului Wynn, unde a avut loc dezbaterea, s-au urcat cei cinci candidaţi: Hillary Clinton, fostul guvernator al statului Maryland Martin O’Malley, fostul senator al statului Virginia Jim Webb, fostul guvernator al statului Rhode Island Lincoln Chafee şi Bernie Sanders. Din umbră, veghea spectrul ameninţător al celui de al şaselea candidat posibil, încă nedeclarat, dar despre care se ştia că este jucătorul de rezervă pregătit de partidul democrat şi care era conceput să apară la momentul în care candidatura lui Hillary Clinton apărea prea aproape de compromitere: vicepreşedintele Joe Biden.
Dar, încă de la început, dezbaterea s-a arătat foarte favorabilă doamnei Clinton, căreia i s-au adresat întrebări vădit uşoare, evitând subiectul relaţiilor externe, unde cea în cauză nu are multe realizări cu care să se mândrească şi oferind subiecte de discuţii care să o ajute să marcheze puncte favorabile. Moderatorii s-au întrecut să ridice mingi la fileu pe care Hillary trebuia doar să le bubuie în terenul advers.
Când Anderson Cooper a adus în discuţie viitoarea întâlnire a candidatei cu comitetul care investighează subiectul e-mail-urilor ilegale, Bernie Sanders a intervenit, şi-a exprimat indignarea că astfel de investigaţii pot avea loc, a afirmat că poporul american este sătul până în gât de speculaţiile presei ostile care abuzează de problema e-mail-urilor şi o împiedică pe Hillary Clinton să abordeze şi să dezbată adevăratele subiecte majore, care preocupă naţiunea americană. Intervenţia a fost exact opusul a ceea ce ar fi trebuit să facă Bernie Sanders, pentru propriul său inters electoral. Nimeni nu a fost convins că în spatele acestei explozii este un act de nobleţe, de fair-play sau de convingere politică. Cine îşi sacrifică cea mai bună şansă de succes, în schimbul satisfacţiei de a fi admirat pentru un gest de natură donquijotescă? Dacă aşa ceva s-ar putea întâmpla în alte situaţii, ieşirea lui Sanders nu poate fi concepută în viaţa politică americană, mai ales dacă un astfel de gest are şi preţul uriaş al obţinerii preşedinţiei uniunii.
Restul dezbaterii a fost oarecum banal şi aşteptat, iar, în final, Hillary Clinton iradia fericire: drumul către nominalizare era, din nou, liber şi promiţător.
La două zile după dezbatere, Jim Webb s-a retras din cursă. La sfârşitul primei săptămâni, vicepreşedintele Biden a anunţat că nu va candida şi Lincoln Chafee a aruncat şi el prosopul. Se aşteaptă ca şi O’Malley să părăsească în curând competiţia; nu numai că nu înregistrează scoruri promiţătoare în sondaje, dar are şi dificultăţi să obţină contribuţii financiare.
Când Bill Clinton era preşedinte şi traversa mari scandaluri (afacerea Whitewater, cazul Monica Lewinski şi altele), el a fost susţinut de majoritatea mediei, acea care se situează aproape de ideologia de stânga. Campioana apărătorilor lui Clinton a fost compania CNN, careia i s-a dat atunci porecla Clinton News Network.
Şi în dezbaterea democrată din octombrie 2015, CNN s-a distins prin manevrarea vădit favorabilă pentru candidata Clinton, descurajând în acelaşi timp pe competitorii ei, aşa cum a arătat retragerea precipitată a celor trei.
Toată lumea ştie că, oriunde în lume, politica în general şi politica electorală în special sunt croite şi modificate prin aranjamente şi înţelegeri care se duc în spatele uşilor închise. Publicul are suspiciuni şi mulţi suspectează promisiuni şi târguri între candidaţi şi partide. Dar acestea nu pot fi dovedite şi rămân bănuieli neconfirmate. Un spectacol ca cel al dezbaterii democrate moşite de compania CNN măreşte suspiciunile încă dintr-o fază foarte timpurie. Până la primele alegeri preliminare din Iowa mai sunt aproape o sută de zile, dar candidatul democrat pare deja stabilit.
(Fotografii Guliver Getty Images)
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.