Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Se întâmplă la Cluj. Proiectul năstrușnic al unui ierarh greco-catolic, care „îl derutează pe Dumnezeu”

Cluj / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Circulă prin târgul Napoca ideea unui proiect revoluționar de organizare și administrare a Bisericii Greco-Catolice, biserică națională cu merite imprescriptibile în cristalizarea și dezvoltarea identității și conștiinței românești. Este vorba despre unificarea administrativă a două eparhii, cea majoră din Blaj cu cea episcopală din Cluj. Ambițiosul ierarh Claudiu Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România, și-a pus în gândul și în vocația sa de chimist să procedeze la o alchimie în interiorul acestei biserici, adică să creeze centrul de administrare al acestei biserici la Cluj, el gestionând ambele ierarhii, și cea din Blaj, și cea de la Cluj.

Acest ierarh dorește într-un mod epigonic să repete înființarea prin unificare a Episcopiei Gherla-Cluj, unificare elaborată prin Constituția Apostolică „Solemni Conventione” promovată de Papa Pius XI, la 5 iunie 1930, în timpul păstoririi memorabilului episcop Iuliu Hossu. Iată că actualul ierarh Claudiu Pop și-a pus în cap să realizeze și el un act major, ctitorial în spațiul Bisericii Greco-Catolice și să-și adjudece și cele două vrednicii, cea de episcop – major de Blaj și cea de episcop de Cluj.

Din acest punct de vedere, este ciudat și misterios ce s-a cuibărit în mintea acestui episcop, dar stă sub semnul celei mai elementare evidențe că Blajul nu este totuna cu Gherla. Se pare că a fost inspirat atât de înaintașul său ilustru, Iuliu Hossu, dar mai ales de grupeții de la Cluj, adică de membrii așa numitei grupări de băgători de seamă de la Cluj, care nu se mai pot debarasa de vanități și îmbățoșări electric provinciale. Unii dintre acești grupeți sunt în mod surprinzător membri în Adunarea Națională Bisericească Ortodoxă. Adică, sunt radioactiv pesediști și ortodocși, cu alte cuvinte, ei sunt peste tot și în „toate cele ce sunt și mâine vor râde la soare”. Iată o asociere stranie și contra naturii între Biserica Greco-Catolică și direcția pesedistă.

Prin comparație, asistăm la un nou episod similar celui în care la Cluj s-a înființat Mitropolia Ortodoxă a Clujului, Maramureșului și Sălajului. Se dorește ca Clujul să devină capitala capitalelor românești și în plan eclezial, să monopolizeze „toată admirația” națională față de un oraș considerat, de teologii de odinioară ai Contrareformei, un oraș eretic, centru al credinței ereticilor „fides haereticorum”, oraș al tuturor experimentelor religioase din veacurile trecute.

Ierarhul respectiv dorește să dinamiteze o structură ierarhică temeinic, adânc și simbolic întemeiată, să ecraneze Luminile Blajului cu strălucirile frivole ale Clujului. Îmi vine în minte o afirmație a lui Ionel Teodoreanu, în care compara Luminile Iașiului cu strălucirile Bucureștilor. Blajul s-a fixat în memoria afectivă, în conștiința și în imaginarul colectiv al românilor drept epicentrul latinității noastre, fiind locul mistic al acestei dimensiuni esențiale a identității românești. Blajul este locul în care Școlile de pe lângă Biserică au întreținut identitatea românească, a fost lumina, în cel mai bun înțeles al său, a românismului.

De la Inochentie Micu Klein și până astăzi, Blajul a confirmat apelativul nemuritor al lui Mihai Eminescu, și anume că este „Mica Romă” a românilor. Dincolo de ambiții și de infatuări fără rest, acest ierarh nu poate să maculeze, prin proiecte păguboase, tradiția și temeinicia acestei biserici, doar pentru că elita politică românească de astăzi este bântuită de paranoia reformatoare în formă numai, și deloc de profunzime. Pe de altă parte, trebuie știut că, așa cum se afirmă în Sfânta Scriptură, „Dumnezeu ne cunoaște pe fiecare după nume” și ne identifică după locul în care ne aflăm. Or, prin acest proiect „visat de acest ierarh”, îl derutăm chiar și pe Dumnezeu, îl băgăm în ceață atât pe El, cât și pe reprezentantul său terestru, adică pe Sfântul Părinte, Papa. Altfel spus, îi băgăm în ceața aburilor alchimiei pe care acest episcop îi propagă atât de meșteșugit. Cred că acestui ierarh nu îi convine ipostaza de Arhiepiscop Major al greco-catolicilor în Blaj și de aceea îi propunem să ocupe scaunul de episcop al Jiboului sălăjean.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult