Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul

Bucureștii anului 2017, în mandatul primarului Gabriela Firea: un iepure ține hățurile unei păsări gigant, ce pare a fi o găină din rasa Plymouth Rock, înhămată la un fel de trăsură. Întocmai ca Moș Crăciun care aduce desaga plină de cadouri, iepurele nostru cară un ou colorat de mari dimensiuni. Combinația acesta se poate studia pe viu în Piața Constituției, la târgul de Paști organizat de Primăria Capitalei, sub numele „Tradiții și Flori de Sărbători". Puțin mai spre centru, orașul e împânzit de iepurași din plastic spânzurați de-a latul străzilor și niște becuri cu rol incert. Bucureștiul marchează astfel, veți spune că așa cum se cuvine, răstignirea și învierea lui Iisus Hristos. 

Îmi imaginez discuțiile între cei care au pus la cale scenele: Să le dăm ceva, să fie frumos, așa, ca pentru oameni. Să se bucure, să vină cu copiii, să caște gura. Ce legătură o fi existând între iepurii mai înalți ca oamenii, ouăle de dimensiuni gigantice, găinile înhămate la trăsuri și mândrele tradiții ortodoxe pe care le apără șefii PSD de fiecare dată când Soros și UE le pun în pericol - asta pot să ne explice oameni pregătiți în domeniu.

În fapt, imaginea surprinsă de Octav Ganea de la Inquam Photos este cel mai bun rezumat al politicilor actualei administrații și mă tem că doar asta va rămâne consemnat pentru acești ani, la cum este împărțit bugetul de 1,1 miliarde de euro al Capitalei pe 2017.

Am fost la Cluj în această săptămână și am înțeles de ce Bucureștiul va rata dezvoltarea în 2016-2020, perioadă în care toate orașele mari ale lumii s-au așezat la linia de start pentru a implementa politici de smart city. Sunt toate preocupate să lege actul admnistrativ de tehnologie, să-l facă accesibil cetățenilor cu ajutorul smartphone-ului, să implementeze inteligența artificială ca să ușureze deciziile și să reducă poluarea. Am aflat că primăria Cluj a lansat o aplicație de telefon mobil care permite oricărui cetățean să semnaleze fără să ia contact fizic cu funcționarii orice problemă din oraș. Completezi un scurt formular direct în smartphone, urci imaginea în care se vede problema (o groapă, un semafor stricat, un copac uscat, becuri arse) și trimiți la primărie. Primești număr de înregistrare pe email, update cu stadiul rezolvării sesizării și un răspuns oficial în 30 de zile. Etapa în care se află cererea ta, departamentul la care se găsește spre rezolvare- pot fi aflate și din aplicație, întocmai ca traseul unui colet la firmele de curierat. 

Într-o scurtă prezentare a planurilor pe care le are Clujul în perioada imediat următoare, în cadrul conferinței Smart cities, smart communities, primarul Emil Boc a vorbit despre clustere IT, parcări inteligente cu ajutorul cărora afli de pe telefonul mobil dacă există locuri disponibile, iluminat public inteligent ce pornește cu ajutorul senzorilor de mișcare. Toate sunt implementate în proiecte pilot, iar de săptămâna trecută, cei care dețin semnături electronice pot să-și primească avizele de urbanism și diverse certificate și aprobări în format electronic, fără să mai bată cale la primărie, să depună dosare cu șine și să ia contactul cu funcțonarii. Efectele imediate vor fi o transparență mai bună, probabila scădere a timpilor de așteptare și reducerea actelor de corupție din administrație. 

În timp ce la București jurnaliștii scot la iveală de mai bine de un an dezastrul din spitalele care sunt finanțate din bugetul local, căpușările sistematice, achizițiile la prețuri exagerate, tocarea efectivă a banilor publici cu ajutorul managerilor unși de Sorin Oprescu și păstrați încă sub noua admnistrație, la Cluj, șefii orașului visează la tehnologizarea unităților spitalicești pe care le au în subordine, dosare electronice ale pacienților, achiziții unitare care să ducă la eficientizarea investițiilor. 

1,1 miliarde de euro este bugetul primăriei București pentru 2017. Criticată pentru fondurile alocate târgului de Paști, administrația Capitalei spune că beculețele și iepurașii agățați prin oraș sunt din economiile de 175.000 de euro pe care le-a făcut în ultima vreme. Sumă care ar putea acoperi un sistem ultraperformant de monitorizare a mijloacelor de transport în comun prin GPS sau bani care ar putea fi investiți în înverzirea locurilor extrem de poluate, în care nu se poate respira din cauza noxelor și unde viețile celor care trec pe acolo sunt puse în pericol. 

În lume, dar mai ales în Europa, marile comunități investesc masiv în politici de reducere a poluării, scăderea numărului de mașini și transformarea orașelor în parcuri. Milioane de euro sunt băgate în piste de biciclete, artere dedicate exclusiv pietonilor și în sisteme de modernizare a clădirilor astfel încât acestea să ajungă la emisii de noxe zero. 

Oslo anunță că are în plan eliminarea mașinilor cu totul până în 2019, printr-un transport în comun impecabil și încurajarea mișcării. Londra și-a anunțat intenția de a scoate autoturismele diesel de pe străzi până în 2020, iar Madrid va interzice mersul cu mașina pe 24 din cele mai aglomerate artere ale orașului în următorii 3 ani. Hamburg va realiza o zona liberă de autoturisme și vrea să împădurească nu mai puțin de 40% din suprafață. Marele New York are o strategie de creștere consistentă a marilor bulevarde care vor fi pietonale în întregime (vă recomand în clipul realizat de World Economic Forum, așezat la finalul acestui text).

Nicio vorbă în București despre acest trend planetar, care urmărește să aducă orașele la poluare minimală, nicio strategie care să arate o gândire limpede legată de redarea Capitalei României locuitorilor săi. Din păcate, așa cum arată astăzi împărțirea bugetului Primăriei Generale, nu vom asista curând la decizii curajoase care să reducă noxele.

Dintr-un material Hotnews, pe care-l găsiți aici, aflăm că municipalitatea alocă 55 de milioane de lei pentru biserici și nu mai puțin de 30 de milioane de lei pentru statui. Târgul de ziua îndrăgostiților și cel de Paști nu sunt decât un început plăpând a ceea ce vom vedea în 2017 prin Capitală: 180 de milioane de lei vor primi trei institiuții care organizează spectacole, concerte, târguri, festivaluri și alte evenimente încadrate la categoria culturale.

Între timp, Bucureștiul geme de mașini de teren parcate pe trotuare, taie tot ce e verde pentru a amenaja terase pline de kitsch-uri fără nicio gândire unitară, sluțește clădirile de patrimoniu văruindu-le la parter și face strategii de fluidizare a traficului care vor avea ca rezultat final doar aducerea mai multor mașini în oraș. Spre comparație, în conferința despre care am pomenit mai devreme, primarul Emil Boc recunoștea că traficul și poluarea generată de acesta sunt cea mai mare problemă a orașului, cu vârfuri extrem de greu de administrat înspre Florești, dar că primăria intenționează să scoată autoturismele din oraș, să treacă pe transport public organizat la secundă și complet eclectrificat. Urmează piste de biciclete și străzi date în întregime pietonilor, dar și identificarea și creșterea spațiilor pe care vor fi plantați copaci.

Celor care nu vor avea șansa de a ajunge la târgul „Tradiții și Flori de Sărbători" de la Piața Constituției, le recomand să treacă prin galeria foto de mai jos. Imaginile, realizate de Octav Ganea (Inquam Photos) sunt extrem de sugestive.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp