Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiți o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite și taxe locale

Primarul Emil Boc a anunțat că va introduce în premieră pentru o primărie din România sistemul bugetării participative, ceea ce înseamnă că cetățenii din Cluj-Napoca vor decide ce proiecte vor fi finanțate din parte din banii achitați prin taxe și impozite.

Edilul din Cluj-Napoca a explicat pe Facebook că o sumă cuprinsă între un milion şi patru milioane de euro va fi alocată pentru proiecte pe care cetăţenii le vor propune în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului. Pentru acest lucru clujenii vor avea la dispoziție o aplicație inteligentă pentru telefoane mobile și calculator, prin care se vor putea înscrie pentru a propune proiecte și pentru a evalua proiectele trimise de cetățeni.

„Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodărești/deșeuri; spații publice; clădiri publice și modernizarea de şcoli ș.a.m.d. Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include și componenta tehnologică - o aplicație inteligentă pentru telefoane mobile și calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte și pentru a evalua proiectele trimise de cetățeni”, a explicat pe Facebook primarul Emil Boc.

Fiecare proiect propus de cetățeni, potrivit domeniilor menționate, va trebui să se încadreze într-o limită care va fi stabilită între 50.000 și 80.000 de euro. 

Primăria Cluj-Napoca va evalua și filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea și viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetățenilor, pe domenii, fiecare cetățean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu, se arată în postarea lui Emil Boc. 

„Clujenii pot să își facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale orașului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate și supuse din nou unei campanii publice de mediatizare și informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toți cetățenii înscriși pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanțate de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca”, a explicat primarul din Cluj-Napoca.

Clujul şi oraşul portughez Braga au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts - Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

Emil Boc amintește că „suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor”, aceștia fiind primii pași transformarea Clujului într-un oraș „inteligent”, în care tehnologia ajută cetățeanul pentru a avea o viață mai bună.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Asta DA DEMOCRATIE !!!! Mai degraba PROSTIE...........oricum, la mintea lui boc !! Chiar asi fi curios ce relatie mai are cu baselu, mai discuta cu el, amintiri......Nu este clar insa, proiectele le propun cetatenii ? sau le propune primaria si ei isi spun parerea ....pe care sa il finanteze primaria !!??
    • Like 0
  • check icon
    Da, acest lucru se practică de mult în alte țări. Îmi aduc aminte că, în iarna cealaltă parcă, un primar dintr-un oraș mai mic din SUA, după căderi masive de zăpadă, i-a întrebat pe cetățeni: doriți să cheltuim sume mari cu deszăpezirea străzilor secundare sau faceți asta singuri? Era specificată și suma.
    Da, românii trebuie conștientizați că orice acțiune a primăriei (curățenia, deszăpezirea...) costă, costă (foarte) mult. A arunca gunoiul la coș, a-l recicla la producător înseamnă economii (foarte) mari. A pleca de la principiul „e treaba primăriei să facă ordine și curățenie” și a ignora detaliul costurilor este una dintre marile probleme ale românilor.
    În marile orașe și, parțial, în orașele mici, problema a cam fost rezolvată, dar în mediul rural este nenorocire mare: oamenii continuă să-și arunce gunoaiele în fundul curții. Cine nu mă crede să vină cu mine.
    • Like 2
  • check icon
    Un lucru bun să mai asculți din când în când vocea comunității care te-a ales tocmai pt. a-i face urbea un loc mai bun de trai.La noi, acest lucru,contactul dintre edili și membrii urbei încă este ceva nemaipomenit, când de fapt ar trebui să fie ceva normal,constant și de amploare.
    • Like 2
    • @
      Ionel check icon
      Lucru bun este sa asculti tot timpul vocea comunitatii...nu din cand in cand !!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult