Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Coaliția pentru Dezvoltarea României: Introducerea impozitului pe venitul global va însemna o pierdere de venituri de cel puțin 4% din PIB în 2018

Introducerea impozitului pe venitul global, prin eliminarea sistemului de reținere la sursă și plata lunară a impozitului pe venituri (ex. salarii, dividende, dobânzi etc.), precum și a celui de plăți anticipate de impozit (ex. pentru veniturile din activități independende, chirii etc.), va determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puțin 4% pierdere a veniturilor din PIB, consideră reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).  

În plus, schimbarea regulilor jocului într-un interval atât de scurt de timp - mai puțin de un an - va constitui, spun oficialii CDR, „o povară administrativă insurmontabilă” pentru ANAF, prin creșterea numărului de persoane supuse impunerii și lipsa unui mecanism clar de colectare. 

„Totodată, trebuie menționat nivelul ridicat al cheltuielilor pe care Guvernul trebuie să-l suporte cu adaptarea sistemului informatic al ANAF care, în prezent, se confruntă cu un deficit al arhitecturii hardware, iar creșterea „artificială” a numărului persoanelor supuse impunerii îl poate colapsa”, se arată într-un comunicat al CDR.

„În același timp, adaptarea aplicațiilor software către un nou sistem va conduce la cheltuieli suplimentare, având în vedere modificarea sistemelor actuale, definite pe baza cotei unice, în linie cu proiectele finanțate de Banca Mondială în acest sens. Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu creșterea gradului de pregătire profesională a organelor fiscale și a nivelului de educare a contribuabililor, în vederea conformării cu noile reguli de impunere”, continuă sursa menționată.

Referitor la sistemul de deduceri pe care vor să îl introducă autoritățile, experții CDR spun că nu va putea conduce la fiscalizarea pe scară largă a economiei gri, pentru că ar fi nevoie de o serie de alte măsuri pentru a spori conformarea voluntară a contribuabililor.

Polonia și Slovacia, care au adoptat cote de impunere progresive, se confruntă cu un regres al creșterii economice în ultimii ani

Proiectul anunțat de autorități face referire la o „armată” de 35.000 de consultanți fiscali care vor asista contribuabilii ăn depunerea declarațiilor fiscale.  

În Registrul Camerei Consultanților Fiscali sunt înregistrați 5.502 consultanți, dintre care 4.135 activi, o mare parte dintre aceștia fiind deja angajați și deci indisponibili pentru a desfășura sarcinile menționate în document, adaugă comunicatul. 

„Nu în ultimul rând, prin comparație cu alte sisteme fiscale consacrate, aceste noi elemente pot constitui pași premergători introducerii unui sistem fiscal bazat în fapt pe cote de impunere progresive, pe care CDR nu-l susține”, subliniază sursa citată. 

Sistemul cotei unice funcționează în țări precum Ungaria, Bulgaria, Estonia, Lituania sau Letonia, care „se bucură în continuare de beneficiile cotei unice”, potrivit CDR. Experții adaugă că în Polonia și Slovacia, care au adoptat cote de impunere progresive, autoritățile se confruntă cu un regres al creșterii economice în ultimii ani. 

CDR este o inițiativă privată, apolitică iar coordonarea asociației este asigurată de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei de Comerț Americane în România, (AmCham), Camerei de Comerț Franceze în România (CCIFER), Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL).

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult