Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Comisia de la Veneția dă peste cap discursul politicienilor de la București: „În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul în serviciu”

Două decizii ale Curții Constituționale și celebra ordonanța 13, care a făcut sute de mii de oameni să iasă în stradă la începutul anului, s-au bazat pe o interpretare greșită a unui raport al Comisiei de la Veneția, scrie Adevărul. Mai mult, eroarea s-a materializat în obligația impusă Parlamentului de a stabili un prag financiar pentru abuzul în serviciu. 

Jurnalistul Liviu Avram a obţinut poziţia oficială a Comisiei de la Veneţia, care a adus clarificări asupra concluziilor raportului. Purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneția, Panos Kakaviatos, a explicat astfel că „decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă (n.r. raportul) nu este în niciun caz unul financiar”.

„Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor. Acesta prevede: '... Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102). 

Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”, se arată în răspunsul Comisiei de la Veneția.

În vară, Curtea Constituţională a decis însă că Parlamentul României este obligat să stabilească un prag valoric pentru abuzul în serviciu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anon check icon
    LOL :))))
    • Like 0
  • check icon
    Ce să mai zicem? Când un rector de Universitate din România face asemenea interpretări (gen cât dăm babei care a furat o rață), atunci avem o mare problemă. Problemă că dacă așa ceva s-ar fi întâmplat în Italia, Franța sau Germania, acel ins ”și-ar fi dat glonț”, nu ar continua să ocupe funcția de Ministru al Justiției...
    QED.
    • Like 1
  • Exceptional. Si acum, ce facem? Cu CC vreau sa zic.
    • Like 0
  • Deci toți acești mari oameni ai justiției,ca ultimii borfași au MINȚIT!
    Nu ar trebui sa ...plece....Chiar aș zice cu un șut în ....dos!Cum se poate la acest nivel,d-le dorneanu (da,cu d mic!!!!) sa se fi intimplat așa ceva...."Cu D MARE" DEMNITARI FĂRĂ DEMNITATE!
    avem sau nu avem ....obraz!
    • Like 2
  • GabiC check icon
    Va veni PSD-ul cu o noua interpretare: "deci noi stabilim daca e abuz in serviciu sau nu- că poate nu-i o faptă gravă..." Nu stabilim care-i pragul ci cum interpretam "mica" şpagă, micul trafic de influență...
    • Like 2
  • Gion check icon
    Eeee... ei stiau exact asta dar asta le este interesul, sa transforme hotia in ceva legal.
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult