Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Compania UI Path, „primul unicorn românesc”, donează un milion de euro pentru reconstrucția catedralei Notre Dame: „Datorăm mult Franței și culturii franceze. E momentul să dăm ceva înapoi”

Daniel Dines

Foto: LinkedIn

Compania românească UI Path - „primul unicorn românesc” -  a anunțat că donează un milion de euro pentru reconstrucția catedralei Notre Dame. „UI Path datorează mult Franței și culturii franceze. Este momentul să dăm ceva înapoi Franței. În numele UI Path, vreau să anunț că vom dona un milion de euro pentru reconstrucția catedralei Notre Dame”, a spus Daniel Dines, co-fondatorul companiei, în timpul unui eveniment care a avut loc la Paris. Compania pornită din România UI Path, care a fost evaluată în toamna anului trecut la 3 miliarde de dolari, ar putea ajunge în viitorul apropiat la o evaluare de 7 miliarde de dolari.

Incendiul de la Notre Dame a născut un val impresionant de solidaritate, până în prezent fiind anunțate donații de peste 750 de milioane de euro.

Familia Bettencourt-Meyers, acţionar principal al companiei L'Oréal, a anunțat marți că va dona în total 200 de milioane de euro pentru refacerea edificiului. Tot 200 de milioane de euro va dona familia miliardarului francez Bernard Arnault și grupul specializat în bunuri de lux pe care pe care îl patronează, LVMH. Familia Pinault, aflată în spatele grupului de lux Kering, va dona 100 de milioane de euro, precum compania Total.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Notre Dame va fi reconstruită încinci ani. „Vom reclădi catedrala încă şi mai frumoasă şi vreau ca aceasta să se încheie peste cinci ani”, a declarat Macron. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ce noroc ca dl Daniel Dines nu datoreaza nimic Romaniei si culturii romane, ca altfel poate ajungea la faliment.
    • Like 0
  • Se spune că banul la ban trage. În cazul acesta este cât se poate de adevărat. Nu vreau să se înțeleagă că nu sunt afectat de distrugerea în flăcări a unui edificiu de cult și de cultură. Mă doare arderea unei cărți, a celui mai neînsemnat lucru care aparține patrimoniului universal.
    Dar, câți lei sau euro ar dona o multinațională pentru refacerea patrimoniului cultural din Transilvania, de exemplu. Provincia este plină de castele bombardate de cei ce nu mai aveau spațiu vital în Europa, sau lăsate să se degradeze de boala aceea cumplită numită uitare, ignoranță și incultură pentru care, cu câteva excepții notabile nimeni nu alocă nimic. În schimb, donăm, inclusiv, instituții publice de pe la noi pentru catedrala, care numai din biletele vândute pentru intrare câștigă sute milioane, pe lângă faptul că există un guvern care știe să-și promoveze istoria, cultura și, de ce nu, credința.
    Neamul acela căruia i s-a creat o imagine de cerșetori, care trăiesc în cea mai coruptă țară din Europa, știu să dea un ban pentru civilizația europeană. Dar castelele lor, care erau odată o fală la răsăritului european, pot să rămână adăpostul unor cerșetori în carne și oase. Poate și o zecime, o zeciuială din aceste donații să ajungă și patrimoniului românesc.
    Europa va descoperi o altă lume pentru care va merita să fie mai unită și mai tolerantă.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Povestea cu suferinţă versus catedrală a ajuns şi pe alte meleaguri. Se publică poze cu locuri de pe planetă în care sărăcia e la ea acasă şi se bate obrazul celor care donează pentru catedrală.
    Dom'le, da' poza găurii negre e pe gratis sau costă şi ea ceva bănuţi? Dar acceleratoarele de particule, că am auzit nişte cifre de te ia cu leşin? Bun, ştiinţa e bună, dar de câtă ştiinţă avem nevoie? Şi în plus unde e nevoie? Noi ne înnecăm în tehnologie şi în alte locuri se moare de foame.

    Cât de mult vrem să ne tehnologizăm? Până devenim roboţei? Există cumva un calcul care să arate cam de câtă ştiinţă avem nevoie sau e fără număr? Trebuie să aflăm dacă Universul e ordonat sau neordonat. Da, curiozitatea costă. Costă basculante de bani.

    Na, şi pe urmă punem noi ştiinţa la treabă, cum a fost la Cernobâl. Când se doreşte reconstrucţia unei bijuterii a artei se strâmbă din nas, dar când e să descoperim găuri negre tăcem cu o religiozitate suspectă, că doar ştiinţa e noul Dumnezeu.
    Cât la sută din ce se cercetează acum e şi util? Dar poate că nu avem nevoie de atâta tehnologie, că de când cu tehnologia parcă ne simţim mai singuri. Nu aţi observat treaba asta?

    Ia să alocăm şi nişte bănuţi de la acceleratoarele alea către punctele nevralgice ale plantei, că există şi şcoli mai sărace decât avem noi. Din alea cu acoperiş de stuf.

    Dacă cineva vrea să doneze pentru artă nu e ok, dar dacă trebuie satisfăcută curiozitatea Zeiţei Ştiinţă e foarte ok. N-ar trebui să existe un balans între cele două, între UMAN şi TEHNIC, între UTIL şi ESTETIC? Că o avea şi esteticul rolul lui.
    • Like 1
  • Cat ar datora Franta fostelor colonii si nu numai??? Dar la ei nu prea e momentul niciodata sa dea ceva inapoi!
    • Like 1
    • @ Laurentiu
      Alien check icon
      Uneori ai dreptate însă acum o iei prin aratura. Arta și stiinta pot coexista foarte bine, și sunt amândouă necesare, n-avem nevoie sa alegem fie una fie pe cealaltă.
      În primul rand tarile civilizate sunt civilizate fix datorita științei, și încă plus investesc in știința destul de puțin (iar in Romania as zice chiar deloc, sau oricum mult mai puțin decât în biserici). Tocmai de aia avem internet și acces instantaneu la toată cunoașterea omenirii și nu acoperiș cu stuf, pentru ca am luat știința in serios in loc sa dansam la soare și sa construim totemuri. Iar știința moderna practic s-a născut alaltăieri.
      Catedrala aia când a fost construita a însemnat un efort mult mai mare decât orice accelerator de particule din ziua de azi. (lhc costa mai puțin decât s-a furat doar în România si doar din fondurile pentru autostrăzi). Iar zeu invizibil care ar fi trebuit sa locuiască în ea n-a fost văzut niciodată.
      Sa construiești catedrale im secolul 13 era o treaba, după ce timp de 1000 ani nu se construise nimic mai înalt de doua etaje în Europa. S-o faci insa in secolul 21 denota o lipsă crunta de imaginație.
      • Like 0
    • @ Alien
      Valentin check icon
      Există tot felul de mesaje TOCMAI din aceste ţări civilizate care consideră că banii pentru catedrală ar putea merge în zonele sărace ale planetei. Sunt chiar francezi care gândesc astfel. Se pare că povestea cu "vrem spitale" se întinde la nivel mondial. E vorba de o catedrală, dar dacă ar fi fost sfinxul sau Taj Mahal-ul? Sunt valori ale artei universale.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Şi cine spune că nu donează? Realitatea pe care percepem - ştirile prin care ne informăm - provin din media şi depind de media. Nu înseamnă că aceste companii nu donează, ci doar că asemenea ştiri nu fac cap de afiş. Nu este problema companiilor, este problema mass-mediei.
    • Like 0
  • Bianca check icon
    Au văzut oamenii ce impact emoțional a avut incidentul de la Notre Dame și gata, hai să sărim cu donațiile că dă bine la imagine - donăm pentru istorie, cultură, alea-alea, e altceva. Când vii și zici că donezi pentru renovarea unei școli din capătul unui sat, parcă nu mai e așa emoționată lumea, că vorba aia, nici n-au auzit de școala respectivă.

    Mi se pare destul de scârboasă ipocrizia asta a companiilor, dar nu mă miră că salivează toți după bani și un punctuleț în plus la imagine.

    • Like 1
  • Valentin check icon
    Depinde ce înţelegem: mai bine donau ŞI unei campanii de toalete în şcoli sau mai bine donau DOAR unei campanii de toalete în şcoli. Nu avem de unde să ştim dacă există donaţii şi în această zonă pentru că tot ce ştim VINE PRIN PRESĂ, ori presa nu consideră asemenea ştiri ca interesante pentru public. Faptul că nu apar în spaţiul public nu înseamnă că nu există. Dacă o companie poate face ambele lucruri atunci totul e foarte ok.
    • Like 1
  • Mai bine donau în cadrul unei campanii ,,Construim toalete în școli ", pentru noi asta e una din priorități.
    • Like 3
    • @ Adrian Ionescu
      Valentin check icon
      Dacă era vorba de Coloana Infinitului cum s-ar fi pus problema? Că la Cuminţenia pământului toată şi-a dat cu cărămida în piept. Aveţi idee ce cotă are Brâncuşi actualmente? Vă asigur că foarte mare. Primele locuri se dispută între Van Gogh şi Brâncuşi.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Văd că lumea se mobilizează şi pe net, Wikipedia se poate updata în timp real. E o mişcare interesantă, în care publicul acţionează concret. Sigur, vor apărea mulţi care vor spune "păi dacă dau dincolo de ce nu dau şi la noi, pe unde trebuie". Poate că dau, dar asemenea ştiri nu ajung cap de afiş. În plus ideea de solidaritate e foarte ok. Dacă vor da acolo vor da şi aici, însă cea care are pâinea şi cuţitul e presa, pentru că ea CREEAZĂ VALUL EMOŢIONAL.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Ionel check icon
      Pai, parca lumea vrea spitale si nu catedrale !!!!! Una este sa donezi pentru NOTRE DAME si alta pentru construirea spitalului de .......notorietate !
      • Like 1
    • @ Ionel
      Valentin check icon
      Francezii n-au auzit lozinca asta. Eram totuşi curios dacă în situaţia asta s-ar fi aflat vreun simbol cultural românesc. Atunci să ne ţinem donaţii!
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult