Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Concert cu câinele și pisica

Câteva gânduri nepieptănate care îmi trec prin țeastă la ceasul inaugural a ceea ce vom putea numi cu justificată mândrie epoca Vasilica Dăncilă.

  • Principala calitate a doamnei Dăncilă este că e femeie. Prima prim-ministru din istoria României.
  • „Fiecare gospodină trebuie să știe să conducă statul”, spunea Vladimir Ilici Lenin. Corect, la noi statul a fost condus de o calfă de cizmar și de chimista Codoi. Se pune, totuși, întrebarea: o fi gospodină doamna Vasilica?
  • Președintele Iohannis n-avea cum să desemneze pe careva din Opoziție, căci zisa Opoziție n-a fost în stare nici măcar să prezinte un candidat comun. Au putut să se înțeleagă Coreea de Sud cu Coreea de Nord să participe la Olimpiadă sub un singur steag și să facă o echipă de hochei feminin împreună; PNL cu USR și PMP nici măcar n-au încercat.
  • Ar fi putut, în schimb, domnul Iohannis să respingă propunerea Dăncilă, precizând că așteaptă o altă propunere, tot din partea PSD. A făcut asta acum un an, refuzând-o pe Sevil Shhaideh, și pe atunci aritmetica majorității parlamentare, pe care o invocă acum domnul președinte, era și mai relevantă. Iar fostul ministru Shhaideh, deși tot o prelungire a lui Dragnea, era ceva mai competentă în administrație și guvernare decât doamna Dăncilă.
  • Doamna prim-ministru Dăncilă este o vidă. Asta nu c-ar fi o bulă de neant, ci pentru că e o locuitoare din Videle, așa cum subsemnatul sunt bucureștean. Când sunt nearticulate, locuitoarele din Videle se numesc vide, la singular vidă, o vidă. 
  • Imediat după desemnare, doamna Dăncilă a ieșit ca să ne vorbească dimpreună cu domnul Dragnea. Așa s-a întâmplat și cu domnii Grindeanu și Tudose. O fi oare bine și firesc să apară noul premier ca o anexă a șefului de partid? Este vorba de premierul României, nu al PSD. Guvernul nu e partidul, ca pe vremea lui Ceaușescu, deși domnul Dragnea face totul ca să credem asta.
  • Imaginându-mi-o însă pe doamna Dăncilă singură în fața presei, încerc o ușoară senzație de vertij. 
  • Când vor veni întâmplările economico-sociale crâncene pe care le generează inevitabil actele populiste, heirupiste, aiuriste ale guvernelor PSD, când va veni peste noi apocalipsa fiscală și inflația va arde și mai tare, iar leul o să ragă în turbare, doamna Dăncilă le va înfrunta tot cu domnul Dragnea lângă ea, ca în bancul cu câinele și pisica? Nu-l știți? Spectacol fenomenal la circ. O pisică cântă arii din opere, un câine o acompaniază la pian. Întrebat cum face, dresorul dezvăluie secretul: pisica doar mimează, cântă tot câinele, care e ventriloc.
  • Când va fi silită să deschidă gura în engleză, altfel decât mușcând limba aceasta de pe hârtie, cu un accent abaut ză lenghigi care-l face pe vorbitorul de băsic ingliș Băsescu să pară regina Elisabeta a II-a, dacă nu prima, ce-o să facă doamna Dăncilă, îl cheamă pe Dragnea să zică bulșit?
  • Și, în fine, care rușine vi se pare mai mare pentru România, primirea făcută de guvern premierului japonez Shinzo Abe sau numirea doamnei Dăncilă?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult