Foto: Dragoș Asaftei
În întunericul nopții, coloanele frontale se decupează frapant, aproape ireal. Elegante și zvelte. Îți sar dintr-odată în ochi, se insinuează câmpului vizual cu o insistență absentă pe timp de zi. Lumina lăptoasă a lămpilor detașează intarsiile ionice și treptele de la intrare, care par mult mai mari. Ceva te face să te oprești. E un sentiment nedeslușit, ca și cum l-ai vedea pentru prima oară. Poate surpriza că un loc pe care credeai că-l știi atât de bine arată altfel în noapte. Cu totul altfel. Doar oamenii care forfotesc pe trepte, în fața ușilor principale, restabilesc volumetria firească. Înăuntru, o răcoare bună, uscată. Scările baroce în spirală, cu trepte de marmură roz, par și mai impozante. E liniște, oamenii din sală vorbesc în șoaptă, deși mai sunt minute bune până la începerea concertului. În aerul rotondei plutesc particule încărcate de electricitate statică ce anunță o descătușare iminentă. Îndrăgostiți ținându-se de mână, seniori ce-și flutură cu un aer de cunoscători programul de sală, doamne elegante cu evantaie în dotare, schimbând priviri complice. Sunt destui tineri casual, care-și caută cu stânjeneală locurile. Și viitori muzicieni, elevi la Arte sau studenți la Conservator, ei se așază direct pe trepte. La mai toate concertele de la miezul nopții sala e plină. E o stare aparte în aerul sălii vegheat de fresca impozantă, până și culorile ei par mai calde, mai pastelate, în lumina nocturnei. E tihna. Și asta vine în primul rând de la oamenii care au uitat de grijile zilei, de căldura sufocantă și de aglomerația capitalei. Se aude primul gong și anunțul speaker-ului. Rumoarea se stinge brusc în cea mai frumoasă sală de concerte din România, poate chiar una dintre cele mai frumoase din lume. La Ateneul Român, locul în care în urmă cu doar 50 de ani cânta la vioară și dirija chiar George Enescu, începe un alt capitol din „Concertele de la miezul nopții”.
O serie aparte în programul Festivalului Enescu e cea a nocturnelor de la Ateneu, inițiate în mandatul de director al Artexim al domnului Mihai Constantinescu, întemeietorul Festivalului în forma lui actuală. Dacă n-ai fost niciodată până acum la un concert by midnight, trebuie s-o faci neapărat. Anul acesta sunt 11 programe, cu o varietate muzicală debordantă, de la recitaluri de lied, concerte pentru pian sau vocal-simfonice, operă barocă, Mozart și Beethoven pe instrumente de epocă, un show de aranjamente tradiționale pentru mandolină și voce sau un concert ce are percuția în centrul atenției, cu prelucrări de la Hildegard von Bingen până la muzica celor de la Nirvana, un concert coral cu o violoncelistă celebră invitată și mult Arvo Pärt, dar și un recital de voce și lăută cu doi mari interpreți ai artei baroce din zilele noastre.
11 MOTIVE
1 EMOȚIE Vineri, 29 august, 22.30
Requiem for my Friend este un recviem contemporan din 1998 scris de polonezul Zbigniew Preisner, un compozitor cunoscut și premiat pentru muzica sa de film, mai ales pentru colaborările sale cu Krzysztof Kieslowski, prietenul din titlul Recviemului, care a murit în 1996 în urma unui atac de cord. Lucrarea este scrisă în nouă mișcări, cu fraze îndelung reverberate și mult vibrato de expresie, pentru cor bărbătesc, cvintet de coarde, orgă și percuție, cu un solo de soprană care domină atât prima, cât și a doua parte a lucrării (Lacrimosa). Requiem for my Friend va fi interpretat de Sinfonia Varșovia și de Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu pregătit de Andrei Stănculescu, sub bagheta lui Constantin Grigore, cu un cvintet solistic polonez. Requiemul lui Preisner, în primă audiție românească, se aude la Ateneu ca proiect al Sezonului Cultural Polonia – România 2024-2025, în cooperare cu Institutul Adam Mickiewicz și cofinanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia.
2 ETEROCLIT Sâmbătă, 30 august, 22.30
Poate cel mai eteroclit concert din seria nocturnă de la Enescu 2025, prin program (Uvertura burlescă de Aurel Stroe; Suita Săteasca de George Enescu și Concertul nr. 1 de Ceaikovski), dar și prin cosmopolitismul muzicienilor de pe scenă: Camerata Regală, o orchestră românească ce cântă sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României din 2009 și este invitată în Festivalul Enescu din 2011, Alex Amsel, un dirijor argentino-mexican care și-a câștigat aprecierea publicului român în câteva excelente concerte din finalele Concursului Enescu și Evgeny Konnov, un pianist de 33 de ani născut în orașul Chirchiq din Uzbekistan, laureat al Concursului Internațional George Enescu 2024, la care a primit și premiul publicului. Să mai spună cineva că Bucureștiul nu este în august-septembrie o capitală a lumii!
3 FRUMUSEȚEA VOCALITĂȚII Duminică, 31 august, 22.30
Se arată în romanțe de Rahmaninov și Ceaikovski și cântece de Enescu și Ravel, cu un duo formidabil, cu o chimie aparte pentru lied, soprana Asmik Grigorian și pianistul Lukas Geniušas. Cei doi au înregistrat în 2022 un disc cu romanțe rusești intitulat Dissonaces, după titlul unei melodii de Serghei Rahmaninov, și au numeroase recitaluri în această formulă.
„Our duo is in perfect harmony", spune soprana lituaniană de origine armeană, despre colaborarea cu compatriotul ei, un pianist multipremiat, chiar și cu râvnitul Diapason pentru înregistrările sonatelor de Prokofiev. Cei doi au cântat împreună în recitaluri la Festivalurile de la Salzburg și Aix-en-Provence, operele din Zürich, Geneva și Frankfurt, Elbphilharmonie Hamburg, La Scala din Milano și Konzerthaus din Viena și vor continua după Festivalul Enescu un turneu mondial care se încheie în 2026 cu recitaluri la Valencia, Luxemburg, Napoli, New York, Berkeley și Frankfurt.
4 OPERĂ BAROCĂ di GRANDA Vineri, 5 septembrie, 22.30
în Il trionfo della fama, serenata per musica într-un act de Francesco Bartolomeo Conti, cu celebra Accademia Bizantina alături de Purcell Choir, sub conducerea muzicală a renumitului clavecinist Ottavio Dantone, cu minunatul Alessandro Tampieri concertmaestru, într-un concert realizat în parteneriat cu Haydneum – Hungarian Centre for Early Music din Budapesta. Această alegorie a faimei a fost cântată în premieră pe 5 septembrie 1723, când împăratul Carol al VI-lea, tatăl mult mai cunoscutei și excentricei Maria Thereza, a fost încoronat rege al Boemiei în Catedrala Sfântul Vitus din Praga, într-o atmosferă de sărbătoare de o opulență greu de imaginat azi. Il Trionfo della Fama e o serenata în care zeița faimei (și a zvonurilor) îl sărbătorește pe marele conducător peste toate colțurile pământului cunoscute la acea vreme. Iar Majestatea Sa a fost foarte încântată de această operă într-un act, cu multe timpane și trompete, cu arii glorioase ale figurilor alegorice ce reprezintă trăsăturile și însușirile împăratului. E distractiv să urmărești opulența barocă a faimei triumfătoare și trecătoare, dar care nu și-a pierdut impactul nici la 300 de ani de la premieră.
Accademia Bizantina a înregistrat această operă care va plăcea foarte mult fanilor barocului, pe un disc apărut la casa CPO în iunie 2025.
5 THE GOLD of NAPLES Sâmbătă, 6 septembrie, 22.30
în cel de-al doilea program nocturn susținut de Accademia Bizantina și Ottavio Dantone la Ateneu, cu un program centrat pe o creație recent redescoperită, opera Lo frate 'nnamorato de Pergolesi. Vom putea asculta în premieră câteva arii inedite din versiunile 1732-34 ale acestei creații considerate pierdute. Dantone&Accademia, specialiști veritabili ai barocului, le-au cântat în premieră mondială în urmă cu exact un an, pe 6 septembrie 2024 la Teatrul Pergolesi din Jesi, orașul natal al autorului. O noutate absolută la care se adaugă concerte și arii ale unor compozitori la fel de necunoscuți la noi, precum Angelo Ragazzi, Nicola Conforto și Caballone, care completează fresca plină de viață a unui Napoli muzical și teatral din primele decade ale secolului 18, în care Giovanni Battista Pergolesi a creat și a trăit doar 26 de ani. L'oro di Napoli este la fel ca titlul uneia dintre capodoperele cinematografiei italiene și ale regizorului Vittorio de Sica, turnate 250 de ani după Lo frate 'nnamorato de Pergolesi.
Accademia Bizantina
6 UN DELICIU de ARANJAMENTE Duminică, 7 septembrie, 22.30
De la Hildegard von Bingen la Smells Like Teen Spirit de Nirvana, trecând prin Arvo Pärt, Albert Schnelzer, Bryce Dessner, Philip Glass și Henry Purcell în care O/Modernt Chamber Orchestra va fi o încântare sonoră, în formule flexibile și ingenioase, imaginate pentru fiecare piesă de fondatorul și directorul său artistic, Hugo Ticciati, un super talentat violonist și dirijor italo-britanic stabilit în Suedia. Special guest star Evelyn Glennie, o solistă percuționistă care bag mâna în foc că vă va impresiona mult.
7 AVITAL & TRADIȚIONAL Vineri, 12 septembrie, 22.30
Avi Avital nu are nevoie de vreo recomandare, mai ales pentru cei care l-au văzut și aplaudat ediția trecută alături de georgienii din Rustavi Choir. Originalul interpret la mandolină revine pe scena nocturnelor din festival cu al său Between Worlds Ensemble, pentru o nouă provocare la granița dintre clasic și tradițional, împreună cu una dintre cele mai apreciate voci ale cântecului italian de factură populară, Alessia Tondo. Programul e unul ciudat și mozaicat, cu tarantele din Puglia și sudul italian, dansuri grecești și bocete din Sicilia, alături de duete pentru mandolină, concerte baroce, canzonete sau aranjamente moderne la muzici de Emanuele Barbella, Igor Stravinski, Giuseppe Torelli, Giovanni Sollima și Nicola Segatta. Un concert original și tradițional!
8 PARFUMUL INSTRUMENTELOR de EPOCĂ Sâmbătă, 13 septembrie, 22.30
Il Giardino Armonico este unul dintre cele mai renumite ansambluri din lume, specializat în repertorii de secole 17-18, care cântă astăzi pe instrumente de epocă, atât operă cât și programe instrumentale. Fondat în 1985 de dirijorul Giovanni Antonini, ansamblul milanez a colaborat cu soliști precum mezzosoprana Cecilia Bartoli, soprana Julia Lezhneva, violonistele Isabelle Faust și Patricia Copacinskaia sau mandolinistul Avi Avital, dar și Corul Radio Bavarez, pentru înregistrarea oratoriului Die Schöpfung de Haydn, în cadrul proiectului Haydn 2032 prin care Antonini își propune să înregistreze toate simfoniile și lucrările vocal-simfonice ale clasicului vienez până în ziua aniversării celor 300 de ani de la nașterea lui Joseph Haydn. Nu-i puteți rata, acesta e singurul lor concert în festival alături de corul polonez Narodowe Forum Muzyki, un concert de care vă veți aminti mult timp, cu Misa încoronării în do major K. 317 de Mozart și Simfonia nr. 3 în mi bemol major op. 55, Eroica beethoveniană.
9 à L'AMERICAINE cu MIHAELA MARTIN & BAAM Duminică, 14 septembrie, 22.30
Copland, Bernstein, Gershwin și Avner Dorman, un compozitor născut în Israel foarte în vogă în State, cu electrizanta Tanyaderas – tanyaderas erau acele femei sefarde care cântau și dansau la sărbătorile evreiești, în special la nunți – dar și Concertul pentru vioară de Samuel Barber, cu inegalabila Mihaela Martin, o violonistă cu o carieră aclamată în plan internațional. The Berlin Academy of American Music (BAAM) este una dintre cele mai interesante orchestre contemporane cu sediul la Berlin, fondată de dirijorul Garrett Keast în pandemie, un ansamblu cameral care abordează creația clasică americană, dar și muzica compozitorilor de astăzi – ei sunt inițiatorii unei noi serii dedicate muzicii contemporane la Konzerthaus Berlin.
BAAM în concert © Elbphilharmonie Hamburg
10 SPIRITUALITATE CORALĂ Vineri, 19 septembrie, 22.30
Corul de Cameră al Filarmonicii din Estonia dirijat de chiar fondatorul lui, Tõnu Kaljuste, este unul dintre cele mai importante ansambluri corale ale momentului. În lume, da, pentru că muzica lui Arvo Pärt, prietenul lui Kaljuste și al ansamblului căruia i-a dedicat mai multe compoziții, i-a făcut celebri pe scenele internaționale. Când anul trecut dirijorul estonian a împlinit 70 de ani, Arvo Pärt a publicat un mesaj în care spunea: „Am avut adesea noroc cu interpreții în viața mea. Tõnu Kaljuste, corul și orchestra sa sunt un bun exemplu.” În programul de la București, 4 capodopere ale compozitorului estonian în vârstă de 89 de ani, dar și muzici profund spiritualizate de Johann Sebastian Bach, Serghei Rahmaninov, Evelin Seppar (o compozitoare estoniană de 38 de ani) și John Tavener, britanicul convertit la ortodoxie, cu Svyati pentru violoncel solo și cor, o superbă conversație despre moarte între instrumentul cu cea mai apropiată timbralitate de vocea umană și cor, cu violoncelista germană Anja Lechner în postură solistică, în care „Svyati” se traduce sfânt. Nu lipsește nici o reverență publicului român, Cântecul pădurii de George Enescu, o mică bijuterie pe un text scris în germană de Carmen Sylva, pseudonimul literar atribuit Reginei Elisabeta a României. „Waldgesang” este un o lucrare luminoasă, un îndemn spre armonia universală.
11 UN PROGRAM RARISIM în ROMÂNIA Sâmbătă, 20 septembrie, 22.30
Cu Julia Lezhneva. Are doar 28 de ani și este considerată una dintre cele mai importante interprete ale artei vocale baroce din zilele noastre. Născută în Rusia, pe insula Sahalin, soprana considerată o virtuoză a repertoriului baroc este nelipsită de la marile festivaluri de gen și o recitalistă aplaudată în întreaga lume. În 2021, Frankfurter Allgemeine Zeitung îi descria cântul astfel: „...cantilene sublime cu ornamente țesute ca firele de argint, staccato ca arcurile pe trambulină și triluri egal legănate... ” O vom asculta alături de lutistul elvețian Luca Pianca, un specialist în arciliuto (arhilăută), într-un recital intitulat „The Golden Age”, cu lucrări de Caccini, Monteverdi, Mazzochi, Carissimi, Vivaldi și Paisiello, împreună cu câteva lucrări pentru lăută solo de Pietro Paolo Melli și din mansucrisul Goëss-Ebenthal, o suită de tabulaturi în stil francez de secol 17-18 descoperite la Palatul Ebenthal Klagenfurt, Austria.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.