Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Constatarea unui consultant fiscal care i-a cunoscut pe miliardarii României: „Cei mai bogați români se împart în două categorii - sunt bogații discreți care împart cu societatea și mai sunt ceilalți… îmbogățiții”

Dan Schwartz

De la generozitatea discretă, la dorința de a-și etala averea - elita financiară din România reflectă modul în care oamenii percep și gestionează bogăția în societatea noastră. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, consultantul fiscal Dan Schwartz a subliniat diferențele semnificative dintre două categorii de oameni cu stare.

Pe de o parte, există români bogați care își definesc situația socială într-un mod discret și pragmatic. Pentru aceștia, scopul bogăției este asigurarea unui standard de viață rezonabil pentru ei și familiile lor, fără să caute să atragă atenția asupra prosperității lor. Această abordare se caracterizează prin generozitatea față de societate și prin dorința de a contribui la binele comun.

Pe de altă parte, o altă categorie de indivizi bogați - pe care Dan Schwartz îi numește „îmbogățiți” - adoptă o atitudine diferită: pentru ei este esențial să-și evidențieze statutul financiar, indiferent de modul în care au obținut averea sau de felul în care o cheltuiesc. 

„Cei mai bogați români, după părerea mea, se împart în două categorii: sunt românii care înțeleg bogăția prin a-și asigura lor, familiilor lor, un standard de viață rezonabil și în același timp prin a împărți o parte din ceea ce câștigă cu societatea, iar prin aceasta se simt foarte bine social și sunt acceptați relativ ușor din punct de vedere social. Și există cealaltă categorie de români bogați pe care eu îi numesc îmbogățiți . Aceștia sunt cei pentru care bogăția înseamnă o sfidare. Sunt aceia care trebuie să arate că sunt bogați, sunt cei care fac tot posibilul pentru a scoate în evidență faptul că ei au bani. Contează mai puțin cum au fost făcuți, contează mai puțin cum sunt cheltuiți. Ce contează însă este ca cei din jur să știe că banii există în persoana respectivă”, a spus Dan Schwartz.  

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 începând cu ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult