Conștientizarea situației. Despre abilitatea de a ști ce se întâmplă în jurul tău și de a anticipa ce s-ar putea întâmpla în continuare

foto Profimedia

Nu poți controla când apare momentul de criză, dar poți controla cât de pregătit ești atunci când e cazul. Pentru asta, conștientizarea situației este cheia.

În fotbal auzim adesea expresia „Capul sus și mingea la picior!”. Cu alte cuvinte să fii în controlul a ceea ce faci și să conștientizezi ce se întâmplă în jurul tău: amenințări și oportunități.

În artele marțiale japoneze întâlnim conceptul Zanshin (残心) ce descrie o stare de alertă relaxată și de conștientizare continuă. Zanshin este starea de a fi „pregătit” permanent, o atitudine de curiozitate și deschidere, care ajută la anticiparea pericolelor și la o reacția rapidă. 

Sunt multe domenii de activitate în care conștientizarea situației este esențială, nu doar pentru performanță, ci și pentru supraviețuire. 

Istoric

Conceptul „conștientizarea situației’’ (situațional awareness, în limba engleză) a fost definit pentru prima dată de către Oswald Boelcke - un as al zborului german în timpul Primului Război Mondial (Gilson - 1995). Oswald Boelke, „și-a dat seama de importanța obținerii unei conștientizări a inamicului înainte ca inamicul să dobândească o conștientizare similară și a conceput metode pentru a realiza acest lucru".

De atunci, acesta a fost adoptat nu doar în aviație ci și în multe alte domenii cu risc ridicat de accidente, unde pericolele pot escalada în câteva secunde: minerit, petrol și gaze, transporturi, industria grea etc.

Cum pericolele sunt dinamice și adesea incontrolabile, conștientizarea situației și pregătirea oamenilor pentru a răspunde adecvat sunt esențiale pentru prevenirea accidentelor.

 Ce este conștientizarea situației?

’’Conștientizarea situației’’ (CS) este capacitatea de a ști ce se întâmplă în jurul tău și de a anticipa ce s-ar putea întâmpla în continuare. Este disciplina mentală care te menține alert, pregătit și gata să acționezi fără ezitare.

În literatură de specialitate se remarcă trei definiții. Prima dintre acestea se concentrează în jurul unui cadru de procesare a informațiilor (Endsley), a doua subliniază calitatea reflexivă (Bedny și Meister), iar a treia prezintă o viziune încorporată asupra lumii (Smith și Hancock).

Conștientizarea situației este percepția elementelor din mediu într-un volum de timp și spațiu, înțelegerea semnificației lor și o proiecție a stării lor în viitorul apropiat (Endsley, 1988).

Conștientizarea situației este reflecția dinamică conștientă asupra situației de către un individ. Oferă o orientare dinamică asupra situației, oportunitatea de a reflecta nu numai trecutul, prezentul și viitorul, ci și caracteristicile potențiale ale situației. Reflecția dinamică conține componente logico-conceptuale, imaginative, conștiente și inconștiente care permit indivizilor să dezvolte modele mentale ale evenimentelor externe (Bedny și Meister, 1999).

Conștientizarea situației este constanta din sistemul agent-mediu care generează cunoașterea și comportamentul momentan necesar pentru a atinge obiectivele specificate de un arbitru al performanței în mediu (Smith și Hancock, 1995).

Cel mai mai acceptat și mai citat model de conștientizare a situației este cel dezvoltat de dr. Mica Endsley în 1995. Modelul descrie cele trei niveluri de formare a conștientizării situației: Percepție, înțelegere și proiecție.

În detaliu, fiecare nivel presupune următoarele:

1.      Percepția – detectarea și clasificarea corectă a ceea ce se vede - distingerea amenințărilor de activitățile inofensive. Ce este în mediul meu acum? Ce se schimbă?

Conștientizarea situației presupune să știi cum arată „normalul", astfel încât să poți identifica deviațiile. Într-o cameră de control, acest lucru înseamnă scanarea tablourilor de bord, monitorizarea alertelor din sistem și recunoașterea a ceea ce este relevant și necesită atenție imediată. Capacitatea de a filtra informațiile în mod eficient stă la baza unei conștientizări situaționale puternice.

 2.      Înțelegerea – înțelegerea a ceea ce văd. Înțelegerea merge dincolo de observare - este vorba despre înțelegerea a ceea ce înseamnă fiecare element și cum se leagă aceste elemente de sarcina mea. Care sunt riscurile?

Odată ce informațiile au fost colectate, operatorii trebuie să pună cap la cap ce înseamnă datele în context, să înțeleagă de ce se întâmplă și care ar putea fi implicațiile. Acest pas analitic previne reacțiile instinctive și asigură că deciziile se bazează pe înțelegerea situației de ansamblu.

3.      Proiecția – capacitatea de a simula mental ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare pe baza a ceea ce se vede și se înțelege în prezent. Pe baza a ceea ce știi, ce este probabil să meargă prost? Proiecția implică anticiparea riscurilor potențiale și dezvoltarea de scenarii pentru următoarea mea mișcare.

În camera de control a proceselor industriale, a rețelelor electrice sau în turnul de control al zborurilor, cei mai buni operatori sunt cei care anticipează problemele și dezvoltă planuri de urgență înainte că acestea să escaladeze.

Când oricare dintre acești pași nu funcționează, este foarte probabil să urmeze un accident.

Utilitate

Siguranța noastră zilnică depinde de capacitatea de a citi microsemnalele, indiciile care semnalează pericolele și riscul.

Modelul dezvoltat de dr. Mica Endsley ne oferă un cadru util pentru îmbunătățirea radarului personal de detectare a amenințărilor din jurul nostru.

Conștientizarea situației este o abilitate tactică ce nu se rezumă doar la a ști ce se întâmplă. Este vorba despre a rămâne implicat și de a gândi critic pentru a răspunde eficient atât la evenimentele de rutină, cât și la cele neașteptate.

Spre deosebire de preocuparea tradițională a siguranței în muncă pentru control, scopul conștientizării situației îl reprezintă pregătirea.

Pentru majoritatea oamenilor, conștientizarea situației nu este ceva natural. Chiar și printre profesioniștii experimentați, conștientizarea adevărată și cu consecvență este rară. Presiunea șefilor și a termenelor-limită, oboseală mentală și auto mulțumirea sunt factori care o erodează destul de repede.

Este nevoie de efort și disciplină pentru a dezvolta conștientizarea situației ca un mod permanent de funcționare. Cu abordarea corectă însă, oamenii pot începe să gândească diferit, să acționeze devreme și să răspundă mai inteligent factorilor care nu sunt în controlul lor.

Conștientizarea situației implică conștientizarea inconștientului

Diferența dintre modul în care percepem o situație este determinată de lentila, de filtrul prin care privim.

Dacă abordarea tradițională a siguranței în muncă încadrează lumea prin lentila obiectelor și își petrece cea mai mare parte a timpului numărând neconformități și raportând numere, Psihologia Socială a Riscului – SPoR încadrează lumea prin lentila umană și analizează cum relațiile dintre oameni influențează modul de abordare a riscurilor.

Din perspectiva SPoR conștientizarea situației nu este despre analiză predictivă și despre predicții. Conștientizarea situației este despre un "al șaselea simț" al cunoașterii, este despre "citirea" și "simțirea" necunoscutului, a emoțiilor.

Pentru dezvoltarea abilităților de conștientizare a situației, nu este suficient să te limitezi la analiza spațiului fizic și la măsuri pentru controlul pericolelor ci trebuie să explorezi și spațiul psihologic și cel social.

Dacă vorbim despre siguranța în muncă, pentru a învăța cum ‘’să citești oamenii’’, să faci față neprevăzutului sau să îți îmbunătățești intuiția este necesar să renunți la perspectiva rațional-comportamental-materialistă care domină această industrie.

Conștientizarea situației se bazează pe lucrurile care nu se află „la suprafață’’: intuiție, inconștient, învățare experiențială, inconștient colectiv, speranță, credințe, încredere, psihologie socială, cunoaștere culturală, semiotică, lingvistică, failibilitate, transdisciplinaritate.

Unul dintre lucrurile în care suntem specializați în SPoR este cum să facem inconștientul conștient, cum "să scoatem la suprafață" acei factori care nu se văd dar de multe ori definesc situația.

Relevanța conceptului pentru manageri și consultanți

În viața mea profesională, de multe ori am intrat într-o ședință sau la curs crezând că sunt pe deplin pregătit. S-a dovedit însă că pregătirea nu a fost la nivelul la care ar fi trebuit.

Și nu a fost vorba despre conținut, ci despre faptul că am uitat cât de important este să „citesc sala”, să înțeleg climatul emoțional, relațiile politice și mai ales așteptările oamenilor.

În cazul unui consultant sau al unui director executiv, capacitatea de a „citi sala” și de anticipare a momentelor ideale de influență poate face diferența între succes și insucces.

Abilitatea de a conștientiza situația te ajută să înțelegi cine este persoana cea mai influentă și de multe ori tăcută, cine domină conversația și de ce sau când să insiști și când să depășești momentul.

Chiar dacă ești cea mai deșteaptă persoană din cameră, dacă totul este doar despre tine și ideile tale și ignori indiciile care îți spun că nu este momentul potrivit, îți pierzi acceptarea și încrederea. Odată ce îți pierzi încrederea, tot ce îți propui devine mult mai greu de atins.

„Citirea sălii” este despre respect și despre a fi prezent și acordat cu cei din jurul tău. Respect pentru oameni, respect pentru moment și dinamica grupului. Asta implică să îți lași ego-ul la ușă. Ușor de zis, greu de făcut, … eu încă lucrez la asta.

Conștientizarea situației construiește încredere, înțelegere, sincronizare și eficacitate.

Conștientizarea situației la nivel organizațional

În context organizațional, conștientizarea situației se referă la capacitatea unei companii de a evalua și implementa în mod obiectiv răspunsuri dinamice la factorii interni și externi.

Organizațiile agile și inovatoare se evidențiază prin conștientizarea colectivă a angajaților implicați în luarea deciziilor de gestionare a riscurilor de afaceri și a siguranței în muncă.

Când au loc evenimente catastrofale, investigațiile găsesc de obicei cauze organizaționale profunde care există ascunse de mult timp, sunt necunoscute sau nerecunoscute că fiind relevante. Putem spune că în astfel de cazuri, organizațiile nu au fost conștiente de situație într-o măsură adecvată.

De ce se întâmplă asta? Pentru că de multe ori, managerii de la vârful organizației sunt concentrați pe riscurile critice și pe semnalele transmise de sistemele de raportare, fără a cunoaște și acorda atenție semnalelor ce provin din zona culturală a firmei, din ‘’inconștientul colectiv’’ cum numește C. Jung cultură organizațională.

Pentru că o organizație să fie conștientă de situație, liderii săi trebuie să fie în contact cu realitățile operaționale. Să aibă o gândire critică și să adreseze în mod constant întrebări relevante. Cercetarea culturii siguranței în muncă aduce informații prețioase pentru percepția obiectivă a realității și fundamentarea celor mai eficiente intervenții.

În multe domenii de activitate să nu ridici capul din când în când poate însemna pierderea unor indicii vitale pentru păstrarea propriei siguranțe și luarea deciziilor potrivite.

Vestea bună este că abilitatea de conștientizare a situației poate fi dezvoltată. La Corporate Dynamics, unul dintre modulele ce compun cursul Safety Leadership include instrumente practice pentru dezvoltarea conștientizării situaționale.

Iată mai jos câteva dintre acestea, pe care le poți exersa în orice moment:

Monitorizează-ți starea

Începe cu tine, și tu faci parte din situație. Scanează-ți periodic starea - energia, sentimentele, postura și ținută. Întreabă-te ce nu știi despre ce se întâmplă în jurul tău, care îți sunt biasurile și limitele.

Descrie subiectul

Alege pe cineva la întâmplare într-un loc public și notează în minte detaliile pe care le-ai putea folosi pentru a-l descrie. Notează la finalul zilei ce îți amintești.

Regula "Ceas după ceas"

La fiecare șaizeci de minute, ia o pauză și scanează împrejurimile. După ce ai identificat starea de normalitate, identifică periodic deviațiile.

Ascultă-ți instinctul

Ai încredere în instinctul tău. Dacă ceva nu se simte în regulă, de obicei așa și este. Nu îți fie teamă să împărtășești aceste informații cu un coleg sau cu șeful tău dacă ceva ți se pare ciudat.

"5-4-3-2-1".

Ridică privirea și numește 5 lucruri pe care le vezi. Numește 4 pe care le poți atinge. Numește 3 pe care le auzi. Numește 2 pe care le miroși. Numește 1 pe care îl guști.

Regula celor 5 secunde

Când un moment are o miză mare sau simți că reacționezi impulsiv, numără rar: 5 – 4 – 3 – 2 - 1. Această micro-pauză îți permite să treci de la pilotul automat la intenție.

Clarifică esențialul

Înainte de o intervenție importantă pentru tine ‘’citește sala’’ și întreabă-te: Ce se întâmplă aici? Ce este important pentru mine în această conversație? Ce ar putea fi important pentru ceilalți? Este nevoie de doar 30 de secunde pentru a ieși din modul "luptă sau fugi" și a gândi cu claritate.

Deși toate instrumentele de mai sus te ajută să știi ce se întâmplă în jurul tău și să anticipezi ce s-ar putea întâmpla în continuare, trebuie să îl alegi pe cel mai relevant pentru contextul în care te afli.

Spor la experimentat!

Bibliografie

Situational awareness and safety; Chambers, P. R. G. & Piggott, J.

Organisational Situational Awareness, by Goran Prvulovic, MOccHlth&Saf

Situational Awareness as Consciousness of the Unconscious, by Prof. Rob Long

Mastering Situational Awareness in Business and Life by Carson V. Heady

Why 360° Situational Awareness is Essential in High-Risk Industries by Kyle Schmoyer

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp