Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Controversa profesorului de la Universitatea din București: între libertatea individuală și manipularea opiniei publice

Andrei Nae

În ultimele zile, o dezbatere intensă a captat atenția publicului românesc, pornind de la un incident neobișnuit: un profesor de la Universitatea din București a apărut îmbrăcat în haine de femeie. Deși inițial acest gest putea fi văzut ca o expresie a libertății personale și a dreptului la auto-exprimare, reacțiile vehemente și polarizate au dezvăluit profunde tensiuni sociale. Un element cheie în această controversă îl constituie manipularea opiniei publice, care, prin simplificarea și distorsionarea discuției, devine un pericol serios pentru o societate democratică.

Manipulare periculoasă: Diviziune și dezinformare

Dincolo de dezbatere pro sau contra libertății individuale, am sesizat o formă de manipulare a opiniei publice deosebit de periculoasă.. 

Mă refer la unii jurnaliști și politicieni care, prin prezentarea distorsionată a faptelor, prezintă orice formă de dezacord ca fiind rusofilă sau simpatizantă a unor figuri politice controversate ( precum Diana Șoșoacă ). Se creează astfel o narativă falsă care polarizează și mai mult societatea. Această manipulare exploatează prejudecățile și temerile preexistente, încurajând publicul să adopte poziții extreme fără a permite o dezbatere nuanțată și echilibrată.

Sau, simplu spus, narativul a trecut spre ideea “dacă nu ești de acord ca un bărbat să se îmbrace / identifice drept o femeie, ești rusofil sau șoșocar.”

Și aici s-a rupt filmul pentru mine…

Cum funcționează de fapt lucrurile ? Dacă sunt un susținător al bunului simț și al normalității, sunt rusofil ?!

Această forțare de impunere a anormalului drept normal, prin polarizare, este doar o parte a problemei.

Problema mai serioasă este reprezentată de fapt de modul în care aceasta poate destabiliza percepțiile publice. Oamenii sunt ușor influențabili atunci când se confruntă cu informații incomplete sau distorsionate, ceea ce poate duce la formarea unor opinii bazate pe emoție și prejudecăți, mai degrabă decât pe fapte și raționament. Această situație nu doar că subminează dialogul constructiv, dar poate crea și un climat de neîncredere generalizată, în care cetățenii devin susceptibili la dezinformare și manipulare ulterioară.

Efectele manipularii asupra opiniei publice și autocenzura

Efectele acestei manipulări sunt profunde și de lungă durată. Într-o societate unde manipularea devine o normă, adevărul devine relativ, iar discernământul critic este erodat. În loc să fie încurajată analiza critică și discuțiile deschise, cetățenii sunt ghidați spre acceptarea unor narative simpliste și adesea false.

Unul dintre exemple este “Cine stabilește ce este normalul?”

Această propoziție este extrem de des folosită astăzi de cei ce vor să impună acest anormal.

Brusc, am devenit o societate de filozofi, ce contemplăm la problemele existențiale ale lumii.

Iar acum, adăugând ideea că cei ce nu sprijină anormalul ar fi rusofili, manipularea capătă alte proporții, iar adevărul devine relativ.

Acest lucru este deosebit de periculos într-o democrație, unde deciziile informate ale cetățenilor sunt esențiale pentru funcționarea corectă a sistemului.

Mai mult, acest tip de manipulare determină apariția autocenzurii în rândul publicului larg. Oamenii devin reticenți să își exprime opiniile, temându-se de etichetări și stigmatizări care pot rezulta din simpla lor asociere cu poziții politice nepopulare sau controversate. Această frică de stigmatizare nu doar că reduce diversitatea de opinii în spațiul public, dar și descurajează implicarea activă a cetățenilor în viața politică și socială. În esență, autocenzura și manipularea mediatică pot duce la o societate în care libertatea de exprimare este grav limitată, iar dezbaterea publică este redusă la un spectacol de propagandă și simplificare extremă.

Consecințele pe termen lung și apel la responsabilitate

Consecințele pe termen lung ale acestei manipulări sunt extrem de îngrijorătoare. Într-o societate unde opinia publică este manipulată sistematic, valorile fundamentale, chiar cele pe care a fost construită această societate, sunt grav compromise.

Altfel spus, nimic nu mai e valabil și totul e pus la îndoială. Și pe baza acestei degringolade creată intenționat, totul devine negociabil, normele dispar, în timp ce orice comportament este permis.

Este esențial ca atât media, cât și politicienii, să își asume responsabilitatea pentru rolul lor în formarea opiniei publice. Informarea corectă și onestă trebuie să fie priorități absolute.

Concluzie: Necesitatea unui dialog bazat pe echilibru și adevăr

Controversa recentă legată de profesorul de la Universitatea din București subliniază necesitatea unui dialog bazat pe echilibrat și adevăr.

Cred că este cazul să aducem în discuție ce este normal și ce nu, ce este corect și ce nu, ce poate fi discutabil și ce nu.

Firește, într-un mod civilizat. Fără manipulări ieftine și încercări disperate de impunere a anormalului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mhm check icon
    Pe mine ma interseaza mai mult daca domnul era epilat cum trebuie. Nu-mi plac femeile neîngrijite nici cind sint barbati.
    • Like 1
  • Marina check icon
    Pare că suntem prinși între două lumi opuse și alergăm bezmetici între ele. Propunem în fiecare an să introducem uniformele în școli, dar îl admirăm pe dl profesor pentru că sparge tiparele. Dacă profesorul vine în fustă scurtă și cu buricul la vedere, de ce nu ar face-o și adolescenții?
    Din punctul meu de vedere se poate îmbrăca cum vrea pe stradă, la petreceri, dar nu în fața studenților. Înțeleg să lupți pentru schimbarea unor mentalități păguboase. Dar nu văd niciun câștig pentru bărbați în a adopta ținuta feminină. Nu e mai comodă decât cea masculină.
    Continui să cred că a vrut să demonstreze ceva sau să studieze reacțiile oamenilor. Dacă nu, înseamnă că așa se simte el bine în pielea lui și atunci o să se îmbrace și de acum înainte în stilul ăsta. Dacă tot a spart gheața...
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Ar fi interesantă o discuție despre câtă democrație mai există cu adevărat în Europa. "Votezi cu cine vrei... dar la conducere ajunge cine negociem noi în culise!"
    "Ai libertatea să spui ce vrei... câtă vreme coincide cu ce îți spunem noi să spui!"
    Altfel ești "completează-cu-ce-vrei-fil"
    Sau "fob", după caz!
    A spune că Împăratul e gol a ajuns cea mai mare ofensă, o adevărată crimă de lezmajestate!
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult