Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Controversa profesorului de la Universitatea din București: între libertatea individuală și manipularea opiniei publice

Andrei Nae

În ultimele zile, o dezbatere intensă a captat atenția publicului românesc, pornind de la un incident neobișnuit: un profesor de la Universitatea din București a apărut îmbrăcat în haine de femeie. Deși inițial acest gest putea fi văzut ca o expresie a libertății personale și a dreptului la auto-exprimare, reacțiile vehemente și polarizate au dezvăluit profunde tensiuni sociale. Un element cheie în această controversă îl constituie manipularea opiniei publice, care, prin simplificarea și distorsionarea discuției, devine un pericol serios pentru o societate democratică.

Manipulare periculoasă: Diviziune și dezinformare

Dincolo de dezbatere pro sau contra libertății individuale, am sesizat o formă de manipulare a opiniei publice deosebit de periculoasă.. 

Mă refer la unii jurnaliști și politicieni care, prin prezentarea distorsionată a faptelor, prezintă orice formă de dezacord ca fiind rusofilă sau simpatizantă a unor figuri politice controversate ( precum Diana Șoșoacă ). Se creează astfel o narativă falsă care polarizează și mai mult societatea. Această manipulare exploatează prejudecățile și temerile preexistente, încurajând publicul să adopte poziții extreme fără a permite o dezbatere nuanțată și echilibrată.

Sau, simplu spus, narativul a trecut spre ideea “dacă nu ești de acord ca un bărbat să se îmbrace / identifice drept o femeie, ești rusofil sau șoșocar.”

Și aici s-a rupt filmul pentru mine…

Cum funcționează de fapt lucrurile ? Dacă sunt un susținător al bunului simț și al normalității, sunt rusofil ?!

Această forțare de impunere a anormalului drept normal, prin polarizare, este doar o parte a problemei.

Problema mai serioasă este reprezentată de fapt de modul în care aceasta poate destabiliza percepțiile publice. Oamenii sunt ușor influențabili atunci când se confruntă cu informații incomplete sau distorsionate, ceea ce poate duce la formarea unor opinii bazate pe emoție și prejudecăți, mai degrabă decât pe fapte și raționament. Această situație nu doar că subminează dialogul constructiv, dar poate crea și un climat de neîncredere generalizată, în care cetățenii devin susceptibili la dezinformare și manipulare ulterioară.

Efectele manipularii asupra opiniei publice și autocenzura

Efectele acestei manipulări sunt profunde și de lungă durată. Într-o societate unde manipularea devine o normă, adevărul devine relativ, iar discernământul critic este erodat. În loc să fie încurajată analiza critică și discuțiile deschise, cetățenii sunt ghidați spre acceptarea unor narative simpliste și adesea false.

Unul dintre exemple este “Cine stabilește ce este normalul?”

Această propoziție este extrem de des folosită astăzi de cei ce vor să impună acest anormal.

Brusc, am devenit o societate de filozofi, ce contemplăm la problemele existențiale ale lumii.

Iar acum, adăugând ideea că cei ce nu sprijină anormalul ar fi rusofili, manipularea capătă alte proporții, iar adevărul devine relativ.

Acest lucru este deosebit de periculos într-o democrație, unde deciziile informate ale cetățenilor sunt esențiale pentru funcționarea corectă a sistemului.

Mai mult, acest tip de manipulare determină apariția autocenzurii în rândul publicului larg. Oamenii devin reticenți să își exprime opiniile, temându-se de etichetări și stigmatizări care pot rezulta din simpla lor asociere cu poziții politice nepopulare sau controversate. Această frică de stigmatizare nu doar că reduce diversitatea de opinii în spațiul public, dar și descurajează implicarea activă a cetățenilor în viața politică și socială. În esență, autocenzura și manipularea mediatică pot duce la o societate în care libertatea de exprimare este grav limitată, iar dezbaterea publică este redusă la un spectacol de propagandă și simplificare extremă.

Consecințele pe termen lung și apel la responsabilitate

Consecințele pe termen lung ale acestei manipulări sunt extrem de îngrijorătoare. Într-o societate unde opinia publică este manipulată sistematic, valorile fundamentale, chiar cele pe care a fost construită această societate, sunt grav compromise.

Altfel spus, nimic nu mai e valabil și totul e pus la îndoială. Și pe baza acestei degringolade creată intenționat, totul devine negociabil, normele dispar, în timp ce orice comportament este permis.

Este esențial ca atât media, cât și politicienii, să își asume responsabilitatea pentru rolul lor în formarea opiniei publice. Informarea corectă și onestă trebuie să fie priorități absolute.

Concluzie: Necesitatea unui dialog bazat pe echilibru și adevăr

Controversa recentă legată de profesorul de la Universitatea din București subliniază necesitatea unui dialog bazat pe echilibrat și adevăr.

Cred că este cazul să aducem în discuție ce este normal și ce nu, ce este corect și ce nu, ce poate fi discutabil și ce nu.

Firește, într-un mod civilizat. Fără manipulări ieftine și încercări disperate de impunere a anormalului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mhm check icon
    Pe mine ma interseaza mai mult daca domnul era epilat cum trebuie. Nu-mi plac femeile neîngrijite nici cind sint barbati.
    • Like 1
  • Marina check icon
    Pare că suntem prinși între două lumi opuse și alergăm bezmetici între ele. Propunem în fiecare an să introducem uniformele în școli, dar îl admirăm pe dl profesor pentru că sparge tiparele. Dacă profesorul vine în fustă scurtă și cu buricul la vedere, de ce nu ar face-o și adolescenții?
    Din punctul meu de vedere se poate îmbrăca cum vrea pe stradă, la petreceri, dar nu în fața studenților. Înțeleg să lupți pentru schimbarea unor mentalități păguboase. Dar nu văd niciun câștig pentru bărbați în a adopta ținuta feminină. Nu e mai comodă decât cea masculină.
    Continui să cred că a vrut să demonstreze ceva sau să studieze reacțiile oamenilor. Dacă nu, înseamnă că așa se simte el bine în pielea lui și atunci o să se îmbrace și de acum înainte în stilul ăsta. Dacă tot a spart gheața...
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Ar fi interesantă o discuție despre câtă democrație mai există cu adevărat în Europa. "Votezi cu cine vrei... dar la conducere ajunge cine negociem noi în culise!"
    "Ai libertatea să spui ce vrei... câtă vreme coincide cu ce îți spunem noi să spui!"
    Altfel ești "completează-cu-ce-vrei-fil"
    Sau "fob", după caz!
    A spune că Împăratul e gol a ajuns cea mai mare ofensă, o adevărată crimă de lezmajestate!
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult